Tendinte globale cu orizont in 2025

Recomand sa cititi raportul final publicat de catre agentia americana guvernamentala NIC (National Intelligence Council) privind tendintele globale cu orizont in anul 2025 si evolutiile atat probabile cat si certe ale societatii umane in ansamblul ei.
Acest raport va sta la baza strategiei economice si militare a Statelor Unite pe termen lung si analizeaza cauzele si efectele care vor conduce la o noua ordine mondiala.

Raportul analizeaza tendintele demografice, economice, politice, militare, ecologice dar si reorientarea consumului de resurse si bunuri si stresul socio-economic care va creste datorita concurentei din ce in ce mai mari pe resursele non-regenerabile.  Este luata in calcul si actuala criza financiara si efectul acesteia de catalizator al schimbarilor preconizate.
Noii jucatori vor face regulile, iar Vestul trebuie sa se adapteze.

O economie globalizata
Criza economica din 2008 nu va avea un impact deosebit asupra tendintelor de interconectarea si interdependenta a economiilor nationale, iar proiectia in viitorul apropiat ne infatiseaza noi mecanisme de corectii si control. Fondurile monetare ca FMI vor fi tot mai vehement criticate si este foarte probabil ca puterile economice emergente, Rusia, China, India sau Brazilia sa impuna acceptarea de noi reguli al caror scop va fi reevaluare economiilor nationale si a potentialelor regionale.
Totusi se pune problema de o noua tranzitie in acest proces, similar procesului de globalizare de la inceputul secolului trecut, cand intr-o prima faza a acestui proces a intervenit razboiul si recesiunea din 29-33′ care au stopat intr-o anumita masura, pentru 20 de ani, globalizarea. Noua criza mondiala, dar si orientarea multipolara a puterii globale vor duce la o anumita birocratizare a deciziilor in ceea ce priveste fluxul capitalurilor si liberarizarea pietelor. Totusi aceste piedici sunt predictibile a fi pe termen scurt, presiunea socio-economica impunand de facto un consens intre marile puteri.
De asemenea se va accentua concentrarea puterii economice in cele 3 mari aliante economice, America de Nord (SUA, Canada si Mexic – NAFTA), Europa (EU) si Asia (ASEAN-5 + China) si se vor crea premisele transformarii acestor federatii economice in aliante militare si mai mult ca sigur dupa 2025 vom avea o contrapondere serioasa la NATO.

O lume fara Vest
O confruntare directa intre puterile emergente si Vest este improbabila. Vestul va reprezenta si in viitor principala piata de desfacere pentru economiile Chinei, Rusiei, Indiei si sursa principala de bunastare, iar o confruntare directa va eroda intreg edificiul economic al acestor tari.  Totusi mitul superioritatii Vestului va fi spulberat. Vestul nu va mai putea sa ia decizii unilateral si este de presupus ca multe decizii ale sale vor fi contestate, conflictele diplomatice fiind tot mai dese. Daca in prezent EU+SUA+Japonia inseamna 70% din consumul mondial de resurse si bunuri la o populatie de 1 miliard, in 2025 China, India, Brazilia, Iran si alte tari emergente din Asia vor depasi Occidentul si Japonia si vor detine 70% din populatia planetei  si implicit vor fi capabile sa-si impuna propriile reguli. Iar una din aceste noi reguli se va adresa schimbarii si reformarii Natiunilor Unite, organizatie contestata de China care nu vede in ONU decat un critic vehement si enervant al sistemului politic chinez, un fel de claxon zgomotos la care Occidentul apeleaza cand doreste.
Si totusi, valorile sociale ale Vestului vor fi preluate de Orient si adaptate. Societate umana din 2025 va fi cu mult mai bine informata decat in prezent. Internetul va face imposibila folosirea propagandei in sensul ei clasic. Chiar si China va fi nevoita sa liberalizeze accesul la internet ca o necesitate in competitia informationala. Mentinerea actualei cenzuri este imposibila in conditiile cresterii clasei de mijloc si dorintei acestei clase de a avea acces la resursele informationale internationale. In plus accesul la informatie este o conditie obligatorie pentru ambitiile Chinei in ceea ce priveste dezvoltarea unei economii competitive din punct de vedere tehnologic si implementarii inaltelor tehnologii. Ori o societate mai bine informata este in esenta o societate mai liberala in gandire si valori, lucru care va intra in conflict cu doctrina comunista chineza.

Un nou jucator se aseaza la masa
In paralel cu reteaua inter-guvernamentala si a relatiilor inter-nationale, se va dezvolta o noua retea de decizii si valori, cu o agenda proprie, independenta in decizii de dorintele guvernelor si care este tributara capitalismului globalizat. Este vorba despre TRANSNATIONALE, despre uriase holdinguri corporatiste care incep sa prinda radacini sub efectul de catalizator al crizei economice din 2008. Deja asistam la achizitii uriase, care transced granitele nationale si care se vor consolida in viitorul apropiat. Aceste transnationale vor eclipsa bugetele nationale ale majoritatii tarilor si vor avea suficiente resurse financiare pentru a-si impune propriile viziuni.

Capitalismul de stat versus capitalismul occidental
In afara de India, toate celelalte economii emergente, China, Rusia si tarile din Golf nu sunt democratice, iar politicile lor economice trateaza uniform sectorul public si privat, si nici nu o vor face altfel, urmand un model propriu de capitalism diferit de cel liberal occidental. Acest capitalism de stat se va consolida si va concura in eficienta cu modelul occidental, fiind cert faptul ca tot mai multe state vor adera la acest nou model. Vestul nu va avea un foarte mare spatiu de manevra, fiind nevoit sa-si sprijine sectorul privat, a carei eficienta productiva, desi superioara concurentului oriental, va fi eclipsata de subventiile si interventiile statului capitalist. Masurile protectioniste vor viza in ceea mai mare masura restrangerea accesului bunurilor de consum produse in China sau Rusia, lucru care va tensiona si mai mult relatiile dintre cele doua ideologii. Pe de alta parte, capitalismul liberal are un atu care se poate dovedi deosebit de important “in the long run” si anume adaptabilitatea si o imunitatea marita la factorii destabilizatori din punct de vedere economic. In plus, capitalismul occidental foloseste mai eficient capitalul, investind mult mai mult si mai bine in inovatie si retehnologizare, principalele instrumente in cresterea eficientei, si nu vorbim doar de eficienta productiei sau productivitate, ci mai ales, pe viitor, vorbim de cresterea “eficientei ecologice”, eficienta pe care Vestul mizeaza.
In concluzie, in 2025 aceste doua ideologii vor fi cele care vor genera 95% din produsul mondial brut.

Cursa pentru securizarea resurselor
Cresterea populatiei cu 1.2 miliarde pana in 2025 combinata cu cresterea consumului datorat dublarii clasei de mijloc va conduce la un consum de bunuri si resurse dublu fata de momentul actual. Proportional va creste si necesarul de energie, iar eficienta energetica nu va avea un impact sesizabil in intervalul mentionat, fiind estimat un impact demn de luat in seamna peste cel putin 5 decenii.
In consecinta majoritatea economiilor, emergente sau consolidate, vor fi expuse la efectele competitiei pe piata mondiala energetica, fiind nevoite sa-si reorienteze politicile externe in favorizarea statelor care au resurse mari de hidrocraburi, compromisul si santajul devenind sinonime.

Hidrocarburile. Rusia si tarile OPEC isi vor spori autoritatea pe scena mondiala, detinand impreuna peste 80% din hidrocarburile mondiale si este foarte probabil ca Rusia sa preia initiativa de a crea un monopol subordonand autoritatii sale OPEC-ul, aceasta tendinta fiind deja observabila. Dintre cele 12 natiuni care formeaza OPEC, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu Venezuela, Algeria, Angola, Ecuador, Iran si Nigeria, iar pe viitor se va apropia si de tarile din golf, fieful Statelor Unite:  Iraq, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Qatar si Kuweit. Totusi acest monopol nou creat va trebui sa mentina fluxul si pretul hidrocarburilor la un nivel rezonabil marilor puteri economice. Un pret prea mare sau o productie prea mica pot avea un efect de bumerang pentru OPEC, la urma urmei epoca de piata nu s-a terminat din cauza ca lumea a ramas fara pietre. Le fel si cu epoca petrolului, se poate termina inainte de a ramane fara petrol, iar acest lucru se poate intampla cu atat mai repede cu cat Occidentul va fi motivat sa investeasca masiv in energia alternativa. In plus precedentul crizei din ’73 a demonstrat ca atata timp cat OPEC vinde petrol intr-o moneda (dolarul sau euro) apartinand tarilor dezvoltate dependente de petrolul produs de OPEC, cresterea exagerata a pretului petrolului poate deprecia valuta comparativ cu monedele locale OPEC, astfel incat castigul rezultat sa fie nesemnificativ sau in cazul crizei din ’73 tarile OPEC sa inregistreze pierderi.

Minereurile feroase si neferoase. Nu sunt cuprinse in raport si exista si un motiv pentru asta. Este imposibil la ora actuala de estimat exact rezervele mondiale de minerale. Tehnologiile de minerit permit la ora actuala forarea la mare adancime si singura piedica reala este legata de costurile necesare investitiilor. Ca un exemplu, aluminiul, mai exact depozitele de bauxita sunt exploatate in proportie de 5% si asta vorbind numai de depozitele aflate la suprafata sau a caror costuri de exploatare sunt foarte mici, iar daca luam in calcul reciclarea aluminiului care atinge cote foarte bune la nivel planetar, este foarte probabil ca in urmatorii 100 de ani omenirea sa nici nu aibe nevoie de alte exploatari de bauxita in afara depozitelor deja descoperite in marea majoritatea in Australia.

Resursele de apa si acviferii. Poate parea surprinzator, dar cea mai mare provocare in materie de resurse in viitorul indepartat va fi apa dulce, iar dupa 2025 apa va fi principala resursa periclitata. Consumul din ce in ce mai ridicat, contaminarea resurselor de apa potabila si secarea acviferilor va pune presiune din ce in mai mare pe factorii decizionali locali, iar restrictiile consumului de apa se vor extinde in foarte multe tari. China, India si tarile din Orientul Mijlociu vor fi cele mai afectate, care se vor gasi in incapacitatea de a-si asigura apa necesara agriculturii. Secarea acviferilor din cauza consumului foarte mare va grabi si desertificarea zonelor deja afectate de seceta, reducand si mai mult productia agricola. Agricultura nu este insa singura afectata, productia industriala fiind si ea dependenta fata de apa direct si indirect dependenta de agricultura. Costurile legate de aprovizionarea cu apa vor creste foarte mult in regiunile afectate, iar aceste costuri marite vor slabi competitivitatea unor tari ca India sau China.



Marii jucatori si previziuni in rezumat

Statele Unite ale Americii:

  • isi vor mentine statutul de principala putere mondiala;
  • adaptabilitatea economiei americane ii va permite in continuare expansiunea financiara;
  • isi va intari pozitia de cel mai mare furnizor de tehnologie si inovatie, singurul concurent fiind si cel mai convenabil din punct de vedere ideologic, Uniunea Europeana;
  • securizarea resursele energetice va deveni prioritarea numarul unu a politicii externe americane si in consecinta Orientul Mijlociu va fi tinta pax americana;
  • razboiul impotriva terorii va continua dar intr-un ritm incetinit datorita sprijinului tot mai mic pe care poporul american il va acorda puterii executive;
  • o apropiere de Rusia este foarte probabila in contextul unei presiuni a aliatilor europeni in aceasta directie si ca o contrapondere la pretentiile Chinei;
  • va promova o accelerare a implementarii de politici comune NAFTA;
  • relatiile cu aliatii europeni vor devenii mult mai pragmatice, dar in esenta Europa va fi in continuare principalul aliat si principalul partener comercial;

Uniunea Europeana

  • politica comuna europeana va continua sa copieze mai degraba politica Elvetiei, europenii nefiind dispusi sa investeasca masiv intr-o forta militara comuna, motiv pentru care isi vor pierde locul secund in ceea ce priveste puterea de stat in favoarea Chinei;
  • va contiua sa ramana cea mai mare economie;
  • problemele demografice se vor agrava daca europenii nu iau masuri pentru a integra emigrantii musulmani care pana in 2025 vor atinge cifra de 15 milioane;
  • va avea cea mai mare eficienta in ceea ce priveste folosirea resurselor;
  • asigurarea resurselor energetice va devenii prioritara si este foarte probabila o politica energetica comuna pana in 2025;
  • in ceea ce priveste politica externa, europenii vor cauta o conciliere cu Rusia;
  • va exista o distantiere in ceea ce priveste deciziile comune NATO cu SUA;

Rusia

  • cresterea pretului petrolului si a gazelor va favoriza Rusia pe termen scurt si ii va consolida puterea, pe termen lung insa va fi nevoie de o politica economica echilibrata si de incurajarea capitalului rusesc in detrimentul capitalului marilor corporatii energetice;
  • declinul demografic se va accentua periculos iar la orizontul lui 2025 populatia Rusiei va scade cu aproape 15%, in plus ponderea populatiei non-ruse, in special musulmanii, va creste foarte mult si asta va duce la numeroase conflicte etnice in sudul Rusiei;
  • exista riscul pierderii autoritatii statului rus in guberniile din Orientul Indepartat;
  • in plan extern Rusia va promova o apropiere de europeni ca o contrapondere la pretentiile Chinei;

China

  • capitalismul de stat va deveni de facto politica sa economica;
  • cresterea sustenabila va impune asigurarea resurselor energetice si de materii, punand presiune pe preturi, lucru care va plasa China in conflict cu alte economii emergente cum ar fi India dar si cu economiile dezvoltate din vest;
  • cresterea puterii de cumparare va genera o clasa de mijloc cu principii liberale care vor ridica numeroase pretentii;
  • productia agricola va scade pe fondul desertificarii masive si a epuizarii acviferilor si va creste dependenta agricola fata de SUA si Europa;
  • se va incerca o apropiere de Europa pentru asigurarea unei piete de desfacere stabile si fara piedici, dar va fi nevoie de multe compromisuri; la fel se va incerca cu SUA; 




Tehnologii probabile disponibile in 2025 si proiecte care vor schimba planeta

  • reactoarele nucleare de generatie a 3-a vor incepe sa intre in functiune la orizontul lui 2025; pana in 2050 este probabil ca peste o treime din energia electrica sa fie produsa de astfel de reactoare;
  • tele-operarea si robotizarea pe scara industriala va fi disponibila la orizontul lui 2025 si la costuri suficient de mici pentru a incuraja promovarea lor;
  • China, India, EU si SUA vor forma un consortiu pentru transformarea zonei sub-sahariene in cel mai mare producator agricol, tratativele fiind deja in curs;
  •  deschiderea Arcticii pentru exploatarile de resurse improbabila pana in 2025 dar foarte probabila pana in 2050; Antarctica va ramane inaccesibila in acest secol;


Riscul conflictelor

  • exista riscul inarmarii nucleare in Orientul Mijlociu (Iran, Siria) combinat cu riscul unui conflic generalizat intre suniti si siiti;
  • Coreea de Nord poate devenii non-nucleara;
  • MENA (Middle East/North Africa) va fi centrul instabilitatii mondiale;
  • riscul unui conflict nuclear este mic, dar este mai mare decat in prezent, surprizele putand fi intre India si Pakistan, Iran si Israel;
  • Afganistan nu va fi pacificat pana in 2025;
Blogged with the Flock Browser




No Responses to “Tendinte globale cu orizont in 2025”

Post a Comment