Deus Homo si Homo Deus

Credem ca suntem Creatori. Dar suntem oare?
Mesterim obiecte dupa chipul si asemanarea noastra, le inzestram cu inteligenta. Dar oare asta facem?

De zeci de milenii ne aducem singuri imbunatatiri, am luat-o pe o scurtatura a evolutiei.
Am descoperit focul, iar focul ne-a permis sa ne “reducem” intreg sistemul digestiv.
Am inceput sa avem surplus de energie si ce puteam face mai bine cu acest surplus decat sa il investim in creier.
Am devenit mai inteligenti, suficient de inteligenti sa dezvoltam limbajul. Iar limbajul ne-a ajutat sa conlucram si sa formam comunitati.
Lucrul in echipa ne-a permis sa controlam mediul in care traim, sa crestem animale in loc sa le vanam, sa cultivam plante in loc sa strabatem distante mari in cautarea lor.
Adica mai multa mancare cu mai putin efort. Si din nou ne-am trezit cu surplus de energie, si din nou l-am investit in creier.

Iar azi, avem un creier cu 50% mai mare decat acum 40 000 de ani.

Suntem cu adevarat inteligenti. Azi creierul nostru interpreteaza 10^17 impulsuri nervoase pe secunda. 200 de oameni au o putere de procesare combinata egala cu cea a tuturor dispozitivelor noastre electronice puse la un loc. Iar dispozitive electronice inseamna de la calculatoare la telefoanele mobile, de la calculatorul de buzunar la ceasurile electronice, toate astea insumate au o capacitate totala de a procesa 2 x 10^19 instructiuni pe secunda.

Suntem intr-o noua etapa evolutiva. O crestere de 50% a creierului in zeci de mii de ani ni se pare prea putin. Am devenit nerabdatori, pur si simplu ia prea mult timp. Asa ca acum ne folosim creierul ca sa investim intr-o inteligenta care transcende limita biologica. Evoluam spre Homo Deus, ne vom spune noua insine Homo Deus (Omul Dumnezeu), iar Inteligenta ne va spune noua Deus Homo (Dumnezeu Omul). Si cu ajutorul Inteligentei, intr-o buna ziua, vom renunta si la corp.

Dar avem de lucru iar drumul se anunta anevoios…si s-ar putea sa si dureze cu mult mai mult decat ne inchipuim.

Si facem si multe greseli. Poate cea mai mare greseala este felul in care intelegem inteligenta si faptul ca am inceput lucrul de la coada la cap.
De exemplu, creierul uman este nevoit sa proceseze miliarde de impulsuri doar pentru a memora un numar cu o singura cifra, dar am invatat calculatorul sa salveze acelasi numar la o adresa intr-un spatiu de memorie prin procesarea unei singure instructiuni. In acelasi timp, pentru a controla in mod reflex milioane de muschi de la o mana, creierul uman proceseaza doar cateva milioane de instructiuni. Noi, pentru a controla o mana de robot formata nu din milioane, ci doar din cateva zeci de pistoane si rotite, avem nevoie de supercomputing cu milioane de MIPS pe secunda.
Explicatia este insa simpla, pe scara evolutiei am invatat sa memoram ieri, iar natura nu a avut timp sa optimizeze acest proces. Reflexele musculare au sute de milioane de ani de evolutie.

Dar poate, totusi, este mai bine sa o luam de la sfarsit catre inceput, ne este mai simplu. La urma urmei, utilitatea dicteaza evolutiei si nu invers.

Asa iti dai seama ce munca a putut totusi sa depuna Creatorul nostru. Adica ganditi-va la ADN-ul uman. ADN-ul are stocate toate informatiile legate de evolutia noastra, de acum 4 miliare de ani, 10^23 biti de date replicabile aproape instant. Umanitatea are stocate electronic 3.5 x 10^21 biti, de 30 de ori mai putin, iar daca ar fi sa replicam aceste date, ne-ar lua ani de zile. Mai mult, ce este cu adevarat incredibil, ADN-ul a fost creat perfect, in 4 miliarde de ani ADN-ul nu a evoluat. Contine doar informatii putin diferite pentru fiecare specie, si cand spun putin diferite ma refer la faptul ca suntem filogenetic pesti si avem 1/3 din informatiile genetice ale unei orhidei (da, orhideea are ADN).

Asa ca, poate prin proiectul genomului uman, o sa aflam si cum sa construim spatiul de stocare perfect, replicabil instant, iar atunci o sa putem sa devenim Creatori.


2 Responses to “Deus Homo si Homo Deus”
adam Posted on July 20, 2011 at 9:11 pm

esti tampit. vorbesti de lucruri de care habar nu ai si faci niste comparatii total stuoide. ceea ce faci tu ce ca o usa de masina care se inchide, dar are un mecanism primitv si este ca un copac care nu mai are frunze pentru ca nu are radacina corespunzatoare, in sensul ca e ca un cal care fuge in cerc.

Radu Boncea Posted on July 20, 2011 at 9:37 pm

@adam esti din aia care au picat bac-ul anul asta? Fraza aia a ta nu are nici o logica. Sau poate ai gresit articolul…

Post a Comment