Stop SOPA/PIPA

Desi romanii sunt conectati la cu totul alte evenimente, imi aduc contributia la sensibilizarea opiniei publice din Romania cu privire la legile americane SOPA (Stop Online Piracy Act) si PIPA (Protect Intelectual Property Act) care, daca vor trece, vor schimba internetul, si nu in bine.

Daca este sa coroboram cu o alta lege care a trecut deja, NDAA (National Defense Authorization Act), pe data de 2 ianuarie 2012, atunci urmatoarele decenii pot fi puse sub zodia cenzurii si autoritarismului.

Cred ca mesajul Legiunii Anonimilor cu privire la NDAA este potrivit pentru a ne aminti ca inca nu este prea tarziu, sansa noastra fiind cunoasterea si constientizarea pericolului care ne paste.

Calculatoarele de maine

Ar putea suna prea evident, basescian as zice, dar calculatoarele de maine nu vor semana deloc cu cele de azi. Evident, dar dimensiunea diferentei este aproape imposibil de imaginat in acest moment.

In prezent, exista o lege empirica care practic guverneaza evolutia dispozitivelor electronice, legea lui Moore (Moore’s law), care spune ca numarul de tranzistori intr-un circuit integrat se dubleaza la fiecare 18 luni. Legea lui Moore este atat de precisa incat producatorii de circuite integrate o folosesc in procesul de dezvoltare si cercetare pentru a-si valida rezultatele: practic daca nu reusesti sa integrezi de doua ori mai multi tranzistori in 2 ani, atunci inseamna ca faci ceva gresit.
Continue Reading…

Google plus, Facebook, Twitter

 

via http://goo.gl/zRSc9

Broswer War 2008-2011

Pentru mărire şi date, daţi click aici.

Marele perdant: Microsoft Internet Explorer
Marele câștigător: Google Chrome

Notă: În intervalul 2002 și 2011, Internet Explorer a pierdut aproape 66% din piață. În 2002 IE deținea 87%, 9 ani mai târziu a fost depăşit de Firefox şi Chrome, ajungând la o cotă de piaţă de 25%.

Datele sunt preluate de pe w3schools.com

Istoria internetului in Romania

O trecere in revista a evenimentelor de inceput ale internetului din Romania si unde puteti afla despre prima retea romaneasca, proiectul Unirea si sistemul CORA. Aflati care a fost prima adresa de mail romaneasca si care a fost primul domeniu .ro inregistrat. Aflati despre Felix C si Coral. Vremuri bune cand exista cercetare romaneasca si care incerca sa tina pasul cu SUA, vremuri cand  institutele de cercetare si universitatile de profil conlucrau.

Internetul in Romania vs World

Din ultimul raport scos de Akamai pentru primul trimestru din 2010. Intreg raportul il puteti viziona aici.

Highlight:

In ceea ce priveste vitezele medii pentru conexiunile in banda larga, Romania ocupa un onorabil loc 3, dupa Corea de Sud si Japonia.

Romania are 3 orase care intra in top 100 orase cu cea mai mare viteza medie la conexiune, plasandu-se pe locul 5 in lume, dupa Japonia, Corea de Sud, SUA si Olanda. Orasele romanesti sunt in ordinea vitezei medii Constanta, Timisoara, Iasi.

Pentru vitezele maxime ale conexiunilor, Romania are 4 orase in top 100 si ocupa locul 4, dupa Japonia, SUA, Corea de Sud. In top, pe langa Constanta, Timisoara, Iasi, intra si Bucurestiul.

Ca sursa de atacuri informatice, Romania se plaseaza pe locul 8, in scadere fata de alti ani, pe primele locuri fiind Rusia, SUA, China, Taiwan, Brazilia, Italia, Germania.

Concluzii:
In Romania, cea mai buna infrastructura pentru internet o are Constanta, atat in ceea ce priveste viteza medie a conexiunilor (locul 61 mondial cu 7623 Kbps) cat si media vitezelor maxime (locul 13 mondial cu 34133 Kbps).
In Romania, anual, conexiunile in banda larga cresc cu aprox. 25%, avand una din cele mai mari rate de crestere din lume.
Nu avem infrastructura rutiera, dar compensam la greu in ceea ce priveste infrastructura internet. Totusi, aceasta infrastructura vine cu un cost, in Romania costurile de transfer si tranzitare in internet fiind relativ mari (costul aferent unei benzi de 1Mbps este undeva la 10$/luna fata de Japonia cu 0.27$/luna). Costurile s-ar explica prin faptul ca atat timp cat internetul la noi este orientat predominant spre consumul domestic si consumatorii sunt dispusi sa plateasca, ISP-istii nu isi bat capul cu optimizarea rutelor prin peering.


Maimutele antrenate de la Google incearca sa ne spuna ceva

Youtube, Gmail, Picasa si Google Apps sunt picate tot mai des si pe perioade de timp din ce in ce mai mari.
Motivul oficial ar fi update-ul necesar pentru Google Account, serviciul care permite mentinerea sesiunii utilizator pentru toate serviciile Google folosind un singur cont.
Neoficial insa Google a inceput implementarea layout-ului aplicatie destinat Google Me.
Se vede cel mai bine pe Youtube, ultimul serviciu Google care nu era legat la Google Account.


MacBook Pro is for pro

Cu MacBook Air mi-am cam luat teapa, nu isi merita banii. Ca si cu femeile, Macbook Air era sexy, blonda, dar n-o ducea capul. M-am gandit ca mai bine merg pe niste forme mai rotunde, nu foarte sexy, dar sa-si faca treaba bine.
Asa ca m-am dat la o bruneta, MacBook Pro din ultima generatie, ze ultimate shit: procesor Intel Core 2 i7, 8GB DDR3 la 1067MHz si cu niste extra condimente…am inlocuit hardul cu SSD de 250GB (cam de 3 ori mai rapid decat SATA), iar placa video am inlocuit-o cu GeForce GT 330M la 512MB GDDR3 (poate pentru un PC placa nu pare a fi cine stie ce, dar pentru un laptop, mai ales un Mac este limita superioara).
Cum merge bruneta?
Rupe, nu gasesc alt cuvant. Desi procesoarele se duc la 90 de grade Celsius, caldura este radiata foarte rapid. Este ok, desi ma asteptam ca Apple sa gaseasca o solutie la aceasta problema termica. Aparent este mai complicat sa gasesti rezolvare la problemele de termodinamica decat sa construiesti tranzistori la scara nanometrica.
Un review despre MacBook Pro aici.

Si un filmulet pe care l-am facut pentru a demonstra cat de bine se comporta MacBook-ul in timp ce monteaza un film in HD si desi atinge temperaturi de peste 90 de grade.


Coding for food

Programatorii sunt scutiti de impozitul unic pe venit de 16%. De ce? Un raspuns ni-l poate oferi cel mai inflacarat sustinator al acestei masuri, Varujan Pambuccian.

Rezumand insa, domnia sa ne spune ca scutirea de la plata impozitului ajuta companiile de software autohtone sa fie mai competitive in fata unor tari precum India, China si Rusia. Incurajeaza companiile straine de profil sa-si deschida centre de dezvoltare in Romania. Si ajuta si programatorii. Si poate poate programatorii romani se vor intoarce inapoi in tara.

Motivele astea nu sunt insa motive reale, la urma urmei daca ar fi sa ne luam doar dupa aceste motive ar trebuii sa scutim de la plata impozitelor pe absolut toata lumea, persoane si firme laolalta din toate domeniile economice. Am fi mai competitivi, nu? Am fi mai bogati nu?

Ei bine nu…In primul rand cele 16% nu se duc in buzunarul programatorilor ci in buzunarul firmelor, care firme nu sunt firme de dezvoltare ci firme de outsourcing unde valoarea adaugata este mica, iar banii rezultati in cea mai mare parte nici macar nu raman in tara.

Subventia de 16% (ca asta este de fapt), care este destul de mare, imbogateste doar anumite companii si incurajeaza “programarea pe mancare” si nu aduce nici un beneficiu real economiei, cel putin nu pe masura subventiei.

Daca maine s-ar renunta la scutirea impozitului pe venit, fiti convinsi ca, companiile serioase nu or sa scada salariile, nu o sa plece din Romania. Nu vad un Softwin unde costul fortei de munca este foarte mic in comparatie cu valoare produsa, care este de ordinul milioanelor, sa scada salariile sau sa concedieze…cele 16% sunt bani de seminte.
Inclusiv outsourcing-ul o sa mearga la fel in continuare. Un exemplu: Oracle nu dezvolta in Romania, dar face “outsourcing” la suportul tehnic. Oracle plateste cele 16%. Si vor inclusiv sa dezvolte in Romania, indiferent de subventia statului.

In schimb cele 16% ar aduce cateva zeci de milioane de lei la buget.


Apple ne demonstreaza ce poate HTML5

Apple a creat niste exemple interesante a ceea ce se poate obtine de la HTML5.

Folosind extra tag-urile HTML5, CSS3 si JavaScript se pot obtine aceleasi efecte ca si in Flash, intr-un mod nativ, eficient si cu o amprenta scazuta asupra resurselor pe parte de server si client: video/audio streaming si video/audio player nativ suportate de browser, tipografie, efecte si tranzitii asupra imaginilor, manipularea 2d/3d, transformari din 2D in 3D, etc.

Pentru a vedea exemplele trebuie sa aveti ultima versiune de Safari si QuickTime. Pentru transformarile 3d aveti nevoie de safari pe mac os x sau pe iPhone sau de WebKit, versiunea nightly build.