AIG – o țeapă de zeci de miliarde

Guvernul american a pompat până acum 173 miliarde de dolari în vistieria AIG, într-un efort de a menține cel mai mare grup financiar pe linia de plutire.

Toată această sumă imensă însă pare a nu fi de ajuns. Guvernul american ia în calcul o infuzie de alte câteva sute de miliarde de dolari în AIG.

Și acum urmează scandalul. Din cele 173 de miliarde de dolari, 50 de miliarde au fost cheltuite de AIG pentru a susține alte bănci clientelare în care AIG avea amplasate fonduri riscante, foarte multe dintre ele nefiind bănci americane.

Practic AIG a ales să continue expunerea banilor asiguraților săi pe risc maxim folosind bani publici.

Articolul complet aici.


Citibank păcălită cu $27 milioane printr-o scrisoare nigeriană

Mă și întrebam acum câteva zile cine mai pune botul la scrisorile nigeriene, pentru că, după 10 ani de țepe, îmi vine greu să cred că mai există proști care să creadă în moșteniri sau fonduri de milioane de dolari care te așteaptă undeva prin Africa.

Incredibil, fantastic, de necrezut, aparent Citibank a pus botul la o astfel de scrisoare. Și a pus-o în stil mare…a transferat 27 milioane de dolari în conturile scammer-ului.

Scammer-ul nigerian, pe nume Paul Gabriel Amos, s-a dat drept oficial al guvernului etiopian, și a convins Citibank cu tot felul de documente falsificate că este responsabil cu transferul sumei de 27 milioane de dolari, bani pe care banca trebuia să-i vireze către Banca Națională a Etiopei.

via consumerist.com


Criza creditelor pentru tonti

Un documentar în imagini despre cum s-a născut criza financiară, ce înseamnă sub-prime mortage, collateralized debt obligations, frozen credit markets,etc.


The Crisis of Credit Visualized from Jonathan Jarvis on Vimeo.

Europa de Est se apropie de un dezastru de proporții

Când, acum câteva zile, presa austriacă poza în baba hâdă și ciufută, spoind cu caca în țările din Est pentru că or să aducă Austria în faliment, eu mă întrebam “Da’ cine i-a pus să-și bage 3/4 din produsul intern brut în zonă. Ia-auzi domne ce tupeu să ceară 150 miliarde de euro de la estici pentru salvarea propriilor bănci”.

O întrebare retorică, pentru că răspunsul este de la sine înțeles: au văzut o oportunitate imensă în expansiunea capitalului austriac și, ca la un joc de poker, au plusat cu toată suma, să ia tot înaintea germanilor care erau prea ocupați de scurmarea în propriul căcat.

Dar asta este deja istorie, se întâmpla acum 2 zile. Ce încă nu se știa atunci, este amploarea și iminența dezastrului.

Pentru că alea 150 miliarde sun caca maca, alea trebuie injectate în acest moment pentru a consolida lichiditățile în următoarele săptămâni.

Adevăratele cifre sunt undeva la 1700 miliarde de euro datorii pe care Europa de Est le are, din care 500 miliarde le are numai Rusia. BERD deja a avasat calculul conform căruia 20% din această sumă sunt împumuturi toxice, adică 350 miliarde pot fi considerate pierderi.

Situația este cu atât mai gravă cu cât monedele din zonă se depreciază, lucru care contaminează și mai mult împrumuturile. Rusia și-a cheltuit deja un sfert din întreaga rezervă valutară în doar 3 luni pentru a apăra rubla.

Rusia și Ucraina pot intra în incapacitate de plată, lucru care ar antrena întreaga regiune într-un colaps financiar, iar printr-un efect de domino vor genera al doilea val tsunami financiar mondial.

Deutsche Bank estimează deja o contracție a economiei Germaniei până la sfârșitul anului de 9%. În condițiile prăbușirii Europei de Est, această contracție poate deveni o speranță și mai mult ca sigur va elimina orice posibilitate ca Germania să poată salva băncile din Austria, Belgia, Spania, Portugalia și Grecia.

Iar partea cea mai nasoală în toată treaba asta este că nu prea se poate face nimic. Europa nu are un Federal Reserve, FMI nu mai are bani, nici o țară europeană nu mai are bani, de fapt nimeni nu are lichidități, nici măcar China nu-și permite să împrumute. Și ca totul să fie și mai rău, deja colapsul a început: Atena a cerut băncilor grecești retragerea din Balcani.

Pentru un articol complet vezi telegraph.co.uk


Islanda de vanzare pe eBay

Un britanic a scos la licitatie Islanda. Datorita crizei financiare si deprecierii masive a activelor din aceasta tara, omul s-a gandit sa vanda Islanda cat mai poate. Pretul de plecare a fost de 99 shilingi, dar in curand licitatia a ajuns la £10.000.000, moment in care eBay a intervenit si a taiat din fasa gluma pana sa apuce sa se ingroasa.
De mentionat ca in acest moment intre Anglia si Islanda se duce un veritabil razboi diplomatic din cauza crizei provocate in Islanda si incapacitatii de garantare a acestei tari a depozitelor cetatenilor britanici. Asa ca aceasta gluma nu face decat sa amplifice pozitiile divergente ale celor doua tari.

via blogs.telegraph.co.uk

Poate Europa sa-si salveze euro?

Euro este vazuta ca o moneda de refugiu pentru investitori in aceste momente, un colac de salvare. Dar chiar prezinta siguranta euro?
Ce s-ar putea intampla daca in zona euro, bancile mari, transnationale, ar fi in dificultate, daca investitorii ar fi nevoiti sa vanda euro si sa cumpere dolari pentru a-si salva pielea? Mai mult ca sigur euro s-ar prabusi si asta pentru ca nu are nimeni cum sa-l salveze. Banca centrala europeana nu este ca FED-ul american, nu poate nationaliza banci, nu poate injecta bani suficienti in sistem pentru simplul motiv ca nu are bani suficienti si nici legislatia necesara.
In concluzie nu poate rezolva o situatie de criza si singura optiune ramasa este ca bancile centrale ale statelor membre sa se descurce.
Problema insa este ca marile banci europene sunt giganti, niste transnationale prea mari pentru a fi salvate de un singur stat. Sa luam de exemplu Deutsche Bank care are active de 2000 de miliarde de euro, adica aproape PIB-ul Germaniei. Daca Deutsche Bank s-ar trezi in pragul falimentului, banca centrala germana nu ar putea s-o salveze…
Situatia nu este chiar roza…este chiar pe muchie. Zicem ca in America bancile au dat credite neperformante?
Ok au dat, dar imprumuturile imobiliare reprezinta aproximativ 20% din valoare. In Europa media este aproape dubla…35%. Poate o sa ziceti ca in Europa accesul la credite a fost mai restrictiv decat in America. Asa este, dar tinand cont ca aceasta criza se va rasfrange si in economiile nationale, puterea de cumparare se va diminua, si mai iei in calcul ca piata imobiliara se prabuseste in toata Europa, astfel incat preturile la locuinte scad, toate astea vor transforma creditele care azi par ok in credite cu risc maxim. Si va fi suficient o singura banca transnationala sa fie in dificultate ca imediat si celelalte sa-i urmeze.
Tot ce poate face BCE in acest moment este sa scada dobanda la euro, pentru a permite populatiei sa-si poata returna creditele, o masura menita a acopere o parte din neperformanta bancilor. Dar dobanda mica inseamna in principiu si un acces mai facil la creditare, adica o alimentare a creditarii neperformante. De aceea bancile nationale vor fi obligate sa restrictioneze accesul la creditare in viitorul imediat, lucru care va fi o piedica pentru investitii.
Clar este ca pentru zona euro urmeaza vremuri grele, iar Romania este un satelit al acestei zone, fiind dependenta in proportie de 70% de euro.

Investitorii Lehman au iesit la protest

Planul de redresare financiara respins de senatul american

Camera reprezentantilor a respins planul de 700 miliarde de dolari al Casei Albe de a cumpara datoriile bancilor americane. Wall Street a reactionat pe masura depreciindu-se cu 4% in cateva ore.
Partea nasoala este ca panica ia locul ratiunii in astfel de momente.
Daca sistemul financiar american intra in colaps, chiar si numai pentru o scurta perioada, consecintele pot fi devastatoare pe plan mondial pe termen lung.
Primii care vor da chics dupa colapsul bancilor vor fi creditorii si fondurile de investitii. Pentru a supravietuii fondurile americane se vor retrage in primul rand din tarile emergente. Investitiile vor scade.
Europa va urma trendul fiind legata simbiotic de capitalul american. La fel va pati China si restul Asiei care sunt strans legate de piata de desfacere europeana si americana.
In Romania ritmul cresterii economice va incetinii, probabil nu vom avea recesiune, dar vor exista sectoare care vor fi cu minus. Piata imobiliara se va prabusi, dezvoltatorii se vor retrage sau isi vor conserva santierele. Statul va gasi din ce in ce mai greu sa se imprumute, iar daca o va face, o va face foarte scump.
Singura veste buna in tot acest scenariu este pentru ecologisti…consumul de hidrocarburi va scade mult.

America socialista?

Presa romaneasca vuieste de articole pe tema crizei care a lovit planeta. Bursele s-au prabusit, falimente in lant, decizii controversate, o adevarata apocalipsa economica. Eu personal m-as feri sa fiu atat de fatalist in declaratii, dar presei din Romania si nu numai, ii place sa foloseasca cuvinte mari, grele, cuvinte de tabloid.
Citeam in presa romaneasca online cum ca SUA se indreapta spre socialism, idee preluata din articolele aparute in state pe seama bataliei electorale dintre McCain si Obama si mai recentelor evenimente de la bursa. Faptul ca atat McCain si Obama militeaza pentru un sistem de protectie social supervizat de stat si garantat intr-o masura mai mica sau mai mare, apropiat sistemul european, nu inseamna ca america devine socialista. Am putea spune ca ia anumite masuri cu caracte social. Dar sa nu uitam ca inca din anii 80 astfel de idei sunt nelipsite din speachul electoral. S-au luat chiar si masuri…spitalele de urgenta primesc bani de la bugetele locale de ani buni asta ca un simplu exemplu.
Presa mai foloseste si termeni din astia SF, gen ‘AIG a fost nationalizata’. Nu, nu a fost nationalizata, de fapt SUA nu a mai nationalizat nimic de peste 50 de ani. Guvernul federal nu a devenit actionar al AIG, ci pur si simplu a imprumutat AIG cu niste bani, ce-i drept foarte multi si reprezinta o interventie directa a statului in economie si sunt multi analisti economici americani care critica si au si motive aceasta interventie ‘discriminatorie’.
Cand in iulie FDIC a pus la conservare IndyMac Bancorp Inc presa nu a fost asa de alarmista. La urma urmei FIDC face asta de cateva ori pe an cu banci mai mici. Dar cand este vorba de banci si fonduri mari disperarea creste proportional.
Iar un lucru deranjant, inteleg ca lumea sa zica Lehman Brothers a dat faliment, ca asa iti vine sa zici. Dar ziaristii astia care scriu lucruri serioase ar trebui sa explice mai exact ce inseamna acest faliment. Dar multi nu se documenteaza asta este clar asa ca am sa inserc sa explic eu. LEH nu a dat faliment ci a cerut protectie impotriva falimentului, prin legea/codul de procedura Chapter 11, lege care permite reorganizarea activitatii  si protectie impotriva executarilor silite (LEH va trebui sa isi achite obligatiile contractuale si datoriile la creditori scotand la mezat ce are, si cu ce ramane poate sa se reorganize si sa-si continue activitatea mai departe, toate astea sub protectia unei legi care grabeste lucrurile nefiind necesara intreaga birocratie).
In plus nu este prima data cand America este ‘socialista’. Sub mandatul lui Roosvelt statul a facut cele mai multe afaceri; ca sa micsoreze somajul si sa se dea de lucru la firmele care erau in faliment in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial si inainte, guvernul federal a investit sume imense in infrastructua si a creat afaceri rentabile pe care in timp le-a vandut.
De fapt este normal ca statul sa intervina in timpul crizei si este la fel de normal sa intervina si pentru a preintampina o criza si asta face si acum guvernul federal, preintampina o criza majora.

Phising raiffeisen

In ultima perioada primesc, pe mai multe emailuri, tot felul de notificari din partea ‘raiffeisen’. Mi-am facut deja filtru si dau forward automat la adevaratul raiffeisen, poate ia ceva masuri, desi stiu ca este greu de combatut fenomenul. Totusi ma tot gandeam ca cea mai buna metoda de aparare este sa folosesti atacul. Practic (si nu implica cheltuieli mari si nici logistica multa) daca toate bancile ar crea sa zicem un VPN cloud de calculatoare al caror scop unic este sa floodeze prin trafic intens portul 80 al celui care gazduiesti paginile fantoma, aceste pagini fantoma ar deveni inaccesibile. Sa cumpere o clasa gigant ipv6 sa aloce ip-urile catre o parte din masinile care le au, sa mai cumpere si alte masini, sa le distribuie in tara pe sucursale si cand o banca vrea sa inghete un site (asta pana hostingul este inchis efectiv) sa dea o comanda in VPN si toate calculatoarele astea sa floodeze site-ul resp.
Dar banuiesc ca asta nu este inca o prioritate, nu sunt asa multe tentative de phising…inca.