Broswer War 2008-2011

Pentru mărire şi date, daţi click aici.

Marele perdant: Microsoft Internet Explorer
Marele câștigător: Google Chrome

Notă: În intervalul 2002 și 2011, Internet Explorer a pierdut aproape 66% din piață. În 2002 IE deținea 87%, 9 ani mai târziu a fost depăşit de Firefox şi Chrome, ajungând la o cotă de piaţă de 25%.

Datele sunt preluate de pe w3schools.com

Chrome ruleaza pe IE cu Chrome Frame

Woow, o mega aberatie, dar sunt multe astfel de idei care nu au o logica tehnica ci mai degraba una de imagine si de dat cu kkt pe la botul adversarului.

Cum nu folosesc IE deloc, nu am testat, dar cei care doresc s-o faca pot sa descarca Chrome Frame-ul de aici.

Si i-as ruga sa impartaseasca experienta.



Sa fim semantici, e cool, e momentul

semantic web stackNumiti-l cum vreti, semantic web, web 2.0, web 3.0, contextual web, ideea este ca 2009 este anul de lansare al primelor aplicatii care folosesc principiile semanticii web. This is it, ground zero, 2009 va fi un an istoric, anul web 2.0 si al cloud computing-ului.

Iar dovezile curg zilnic pe stream-ul twitter sub forma de stiri despre noile achizitii ale marilor actori pe web -Microsoft, Google, Apple, Oracle, Yahoo- sau despre razboiul browserelor, al patentelor si razboiul protocoalelor sau mai bine zis al drafturilor.

Ca sa luam de exemplu razboiul browserelor. Nu este pura intamplare ca marii actori scot versiuni noi peste noapte, de fapt ciclul de revizie al acestor aplicatii a scazut de la 2 ani la 6 luni, sumele investite au crescut cu cel putin un ordin de marime, iar toate astea ar parea ca nu au o logica, un browser nu aduce bani, cel putin nu atati pe cat se investesc.

Exista insa o logica. Prin analogie, semantic web-ul trebuie vazut ca o lege, marile companii din domeniu ca niste partide, iar adoptarea unui anumit browser ca un proces electoral prin care end-userii decid ce partide-companii vor intra in “parlament” (W3C) si ce autoritate vor avea acolo. Fiecare partid are propria sa agenda in legatura cu legea web semantic. Este vorba de bani, Microsoft, Google, Yahoo, Oracle, Apple au investit miliarde in patente tehnologice si doresc sa scoata inzecit sumele investite, iar pentru a face posibil acest lucru trebuie sa isi introduca cat mai multe amendamente proprii la legea semantic web.

Asa ca atunci cand folositi un browser nu faceti decat sa votati web-ul de maine, dar care va arata la fel indiferent de cine votati, si anume va fi un viitor semantic.

Ca un examplu practic am gasit aceasta aplicatie, ideala pentru bloguri, opencalais.com, un serviciu gratuit care analizeaza semantic textul/articolul pe care il trimiti la ei cu ajutorul api-ului lor sau a pluginurilor (suporta wordpress si drupal), il indexeaza si il face public. Un mic dezavantaj insa: opencalais a fost alimentat exclusiv cu texte in imba engleza, de aceea in limba romana nu poti profita cel putin la inceput de toate facilitatile, dar sper ca tot mai multi romani vor folosi opencalais pe bloguri.

Flock social web browser best choice

Ce este un browser social?
Este un simplu browser care are predefinite metodele specifice de folosire a diferitelor api-uri ale retelelor sociale si/sau care foloseste resurse ‘cloud computing’.

Cand ai nevoie de un browser social?
Cand ti-ai facut conturi la twitter, picasa, flick, facebook, delicous, youtube, ai un blog, ai conturi de mail la gmai, yahoo si toate astea vrei sa le ai accesebile dintr-o singura aplicatie pentru a-ti usura munca.

De ce Flock?
In primul rand trebuie mentionat ca Flock este in esenta un Firefox cu cateva pluginuri inteligente. Flock 2.0 are la baza Firefox 3.0.
Din fasa, flock are implementate metodele api-urilor pentru Digg, Facebook, Flickr, MySpace, Pownce, Twitter, You Tube, Photobucket, Picasa, Piczo, Blogger, Blogsome, LiveJournal, Typepad, WordPress, Xanga, Delicious, Magnolia, Gmail, Yahoo Mail, AOL Mail. 
In plus multe extensii de firefox merg in flock.
Si cel mai important, este open source.

Pagina oficiala flock: www.flock.com

Blogged with the Flock Browser

Firefox Private Browsing

Spuneam acum vreo 2 luni ca Mozilla a ramas in urma cu anumite metode de securizare al browserului Firefox, desi aveau in colimator modul stealth de navigare inca de prin 2004. Intre timp IE au venit cu modul InPrivate, iar recentul browser Google, Chrome-ul cu modul Incognito.
Ei bine lucrurile au inceput sa se miste si pentru Firefox. Cine doreste sa testeze optiunea Private Browsing poate sa downloadeze versiunea ‘nightly builds’ a browserului Firefox (nerecomandat celor care nu stiu ce este un nightly build).

Opera 9.6 varianta oficiala

Ce ceva intarzieri, compania norvegiana Opera Software, a lansat versiunea 9.6 a acestui browser care a fost declarat browser-ul anului 2008. Prin aceasta noua versiune Opera incearca sa prinda din urma Firefox in ceea ce priveste multithreading-ul per conexiune, sperand sa fie mai rapid si eficient.

Personal, versiunea pentru macos x, mi s-a parut chiar lenta si chiar nu-mi dau seama ce modificari s-au facut. Vorbesc de browser-ul web si nu de clientul de mail care intr-adevar pare a se misca mai binisor, sincronizarea se face mai des si nu blocheaza aplicatia. Prefer insa o versiune de browser fara client de mail inclus deoarece foloses Thunderbird ca si client de mail si mi se pare risipa de resurse sa folosesc un browser care incarca aproximativ 60MB librarii inutile pentru acel client.

Site oficial Opera.com

Chromium nu este alternativa pentru mac si linux

Argumentam acum cate zile aici motivele pentru care cred ca versiunea Chrome pentru linux si mac va intarzia mult si chiar si cand va fi lansata, aceasta versiune va fi radical schimbata (dpdv arhitectural) fata de versiunea de Windows. Ei bine, baietii de la codeweavers.com au portat Chrome pe mac si linux asigurand compatibilitatea prin intermediul librariilor wine. Adica tot ceea ce au facut a fost sa impacheteze wine si chrome intr-o singura aplicatie astfel utilizatorii mai putin experimentati sa nu-si mai bata capul cu instalatul wine-ului.

Problema este ca folosind wine Chrome se va misca in reluare si va folosi foarte multe resurse, de aceea nu este recomandata totusi folosirea acestui pachet, recomandare venita chiar din parcea celor de la codeweavers.

FoxTab Firefox add-on

Un addon experimental pentru Firefox care recreaza efectele grafice cele mai spectaculoase ale Vista Flip 3D si Mac OS X Expose.  Pagina oficiala a addonului este https://addons.mozilla.org/en-US/firefox/addon/8879 iar pentru download va trebui sa va faceti cont la mozilla.

Se misca chiar bine, as zice mai nativ decat flip 3d-ul…recomand

Safe browsing, leave no traces

2008 este un an revolutionar in epoca ‘browserelor’, fiind adoptate de facto noi protocoale si noi modalitati de a cere si afisa informatia in internet. Este anul in care ‘cloud computing’ a inceput sa fie implementat pe noile navigatoare. Firefox 3 a adus un nou mod de ‘page retrieving’ prin deschiderea mai multor conexiuni catre o adresa si citirea paginii in bucatii mici si in paralel si asamblate intr-un intreg de catre client. A fost lansat Chrome (beta version) care are toate sansele sa devina unul din cele mai folosite browsere chiar si numai datorita faptului ca este dezvoltat si promovat de Google, dar atuurile sale cu adevarat importante sunt faptul ca este open source prin google code si este browserul care beneficiaza de cel mai mare ‘cloud computing’. IE,Opera, Safari, etc nu au ramas nici ele in urma si au adoptat aceleasi tehnologii. 2008 este anul in care complexitatea in acest domeniu a crescut cu o treapta peste noapte si in consecinta a crescut proportional si complexitatea securitatii.

Cloud computing motiv de ingrijorare?

Pentru cei familiarizati cu termenul de ‘grid computing’, cloud computing este idem cu mici diferente; gridul face parte dintr-o retea relativ securizata si in general se foloseste in analiza datelor avand o limitare in modul in care sunt folosite resursele grid, in timp ce cloud computing este internet wide spreaded, nesecurizat si permitand folosirea tuturor protocoalelor si neavand un protocol anume pentru modul in care sunt folosite resursele. Ca un exemplu la obiect pentru cloud computing as mentiona Google Documents si toate acele mici prajituri pe care google le ofera, chiar si Google Analytics.

Noile browsere folosesc din plin resursele din ‘cloud’ si in orice moment cat tineti browserul deschis, acesta comunica in ‘cloud’, trimite informatii si primeste informatii intr-un mod netransparent pentru utilizator. Chiar si cand navigati pe o pagina oarecare, nu intotdeauna datele primite sunt afisate ca atare pe monitor; toate informatiile sunt intr-un grad mai mare sau mai mic interpretabile de browser. Cine foloseste skype, a observat ca in dreptul numerelor de telefon de pe pagini apare o iconita skype cu ‘call’ sau ceva in genul asta. Editorul paginii respective nu a facut nimic ca sa introduca aceasta optiune, ci pluginul skype folosit de browser. De fapt toate browserele in acest moment trimit date despre utilizator, paginile care le vizioneaza, pe unde-si face veacul, date care sunt folosite in analize de catre cei care au facut browserul respectiv.

Si aici intervine dilema. Toate aceste date circula intr-un mediu nesecurizat. Nu exista nici o garantie ca aceste date sunt trimise la destinatia corecta sau ca nu sunt interceptate print tot felul de metode (man in the middle, sniffing, spyware etc). Ai o pagina personala undeva, unde ai sa zicem date confidentiale si sa presupunem ca browserul va face cache si va depune continutul local sau ajunge in ‘cloud’. Ar fi neplacut ca aceste date sa ajunga spre ‘analiza’ la man in the middle.

Cum se previne ‘private hijacking’?

Fiecare dezvoltator de browsere a creat separat niste, impropriu spus, pluginuri care se asigura in principiu de urmatorele:

  • nu se face cache odata activate optiunile acestui plugin
  • nu se salveaza cookies
  • nu se salveaza in history
  • nu se comunica datele privind erorile de browser (acele crashuri) si nici datele destinate analizelor statistice
  • inchiderea browserului va sterge din memorie contunutul sesiunilor
  • nu se salveaza cheile publice de securitate SSL, etc

Astfel, Internet Explorer vine cu InPrivate in varianta beta 2 pentru IE 8, Google Chrome are un mod Incognito. Mozilla au in vizor dezoltarea unui plugin inca din 2004 si merita citit bug reviewul, insa intr-un final au adoptat strategia patch-ului; idem Opera si Safari.

Intr-un final as mai adauga ca se anunta vremuri interesante din aceasta perspectiva, se vorbeste de public Wi-Fi si alte minunatii care au ridicat la rang de arta analiza securitatii. De aceea consider important ca internautii sa aibe anumite cunostinte si o cultura generala si chiar numai constientizarea pericolului pe care internetul il poate aduce in viata personala este un pas mare.

Google Chrome – Beta Release

google-chrome.jpgAcest browser merita incercat. Desi in versiune beta, pare foarte stabil si se misca exceptional de bine, chiar mai bine decat Firefox 3, chiar daca folosesc aceeasi metoda de citire a unei pagini web (engine-ul de firefox 3 nu citeste toata pagina intr-un singur fir de executie ci foloseste mai multe threaduri pe conexiune si daca este cazul deschide chiar mai multe conexiuni). De accea Google Chrome o sa vi se para o copie a firefox 3. La dezavantaje as puncta lipsa widgeturilor, themelor si pluginurilor dar acest lucru este de moment, google fiind un promotor ale acestor gadgeturi.

Pagina oficiala google chrome: http://www.google.com/chrome