Cade America!!! Cineva sa cheme garda!

Un politolog rus, Igor Panarin, face o mare prezicere ”Pana in 2010 SUA se va destrama”, agentiile de presa mondiale preiau stirea, se creaza o efervescenta de balci, discutii filozofice inunda forumurile politice, CNN face emisiune speciala pe tema acestui subiect, hotnews.ro isi aloca toate resursele logistice in a face o traducere macar la 2 paragrafe (cei care vor sa citeasca ceva mai mult decat labareala hotnews click aici – articolul este ceva mai vechi de pe la sf lui 2008, dar sunt aceleasi predictii)

Surprinzator se ignora complet persoana lui Igor Panarin, care este un fel de Vergil Hancu rus, si care cu asta se ocupa; de 10 ani de zile, de cateva ori pe an, tot prezice caderea Americii, ba ca-i maine, ba-i poimaine. De cand cu uraganul Katrina ze Hancu rus a plusat cu razboaie civile, molime, ciume, falimente si alte nshpe mii de cauze care ar fi bune de scenariu pentru filmul 2012.

Las imaginea sa spuna totul, cam asa vede Hancul SUA, Google, Microsoft, Twitter, Facebook, Amazon, Apple, Intel, IBM, etc vor fi chinezesti.


Un singur argument aduc pentru a contrazice ipoteza falimentului american.
America are nivelul de impozite si taxe printre cele mai mici din lume, TVA este 5% in California de exemplu, nu exista accize la petrol, taxele vamale sunt mici sau chiar nule in cazul comertului UE, China, Japonia, Australia, Canada, Mexic, etc, contributiile sociale nu sunt obligatorii (desi se ia in considerare introducerea unui CAS pentru a reforma sistemul de sanatate si de pensii).
Chiar daca datoria SUA este una foarte mare, 100% din PIB, in cel mai nefericit caz, SUA va mari taxele sau mai degraba va introduce taxe. America are bani sa-si dubleze bugetul daca chiar vor, dar nu vor…incearca respectarea cu strictete a principiului capitalist liberal care este motorul dezvoltarii economice americane.
In plus caderea Americii, ar insemna caderea economiei mondiale si inainte de a venii rusii sau chinezii sa ia Alaska sau California, se pune intrebarea cate state vor fi in China si daca va mai exista Rusia.


Cum ar putea guvernul să economisească zeci de milioane de euro anual

Idei pe timp de criză.

Sistemul bugetar are în dotare undeva la 500.000 de calculatoare.
Anual sunt cumpărate 100.000.
Anual se achiziționează licențe pentru Windows, Office și programe antivirus în valoare de cel puțin 5 milioane de euro.
Anual virușii informatici și proasta gestiune a rețelelor informatice aduc daune de alte câteva milioane de euro.

Cumulativ se cheltuiesc câteva zeci de milioane de euro pe platforma Windows.

Așa că ce ar fi dacă s-ar opta pentru un sistem de operare gratuit, open source și intuitiv cum ar fi Linux Ubuntu.

Câteva beneficii:

  • Ubuntu este gratuit
  • are o stabilitate sporită, complet configurabil și pretabil oricărei activități
  • toate programele pe platforma Windows au alternative în Ubuntu
  • sistemele Linux pot fi mult mai ușor administrate și securizate
  • există mult mai puțini viruși sub Linux, și ata nu deoarece Linux este mai puțin folosit, ci securizării mediului în care userul de sistem accesează anumite aplicații. Nu se impun programe antivirus pe fiecare stație ci doar pe servicii centralizate, cum ar fi serviciul de mail.

În țările UE din vest, deja, Windows este înlocuit cu diverse distribuții Linux tocmai pentru a scădea costurile.

De exemplu: French police: we saved millions of euros by adopting Ubuntu


Cât costă o casă în Detroit

Să zicem că dacă acum un an o casă în suburbii costa peste 100.000 $, în acest moment costă de zece ori mai puțin.

Dar 10.000$ este un preț maxim. Există cazuri unde casele se vând pe 1 dolar.
Dap 1$ o casă cu aprox. 180 metri pătrați.

Mai multe citiți aici.


AIG – o țeapă de zeci de miliarde

Guvernul american a pompat până acum 173 miliarde de dolari în vistieria AIG, într-un efort de a menține cel mai mare grup financiar pe linia de plutire.

Toată această sumă imensă însă pare a nu fi de ajuns. Guvernul american ia în calcul o infuzie de alte câteva sute de miliarde de dolari în AIG.

Și acum urmează scandalul. Din cele 173 de miliarde de dolari, 50 de miliarde au fost cheltuite de AIG pentru a susține alte bănci clientelare în care AIG avea amplasate fonduri riscante, foarte multe dintre ele nefiind bănci americane.

Practic AIG a ales să continue expunerea banilor asiguraților săi pe risc maxim folosind bani publici.

Articolul complet aici.


De final de săptămână și de rumegat în weekend

General Motor este în pragul falimentului. GM a vândut Trezoreriei Statelor Unite brevetele mărcii Opel pentru a face rost de lichidități. Nasoală treaba, este posibil ca GM și Opel să dispară din peisaj.

Tupeu diplomatic. Ucraina reproșează României că-și bagă nasul în căcatul altora. Eu zic să schimbăm macazul, să fim împotriva aderării europene a acestei țări.

Seinfeld reloaded? Nu chiar, pe aprope. Seinfeld și cei trei actori care impersonează pe George, Elaine și Kramer vor joca împreună într-un nou sitcom.

Din ciclul “oltene, să moară capra vecinului”, producţia industrială a Ungariei a scăzut în ianuarie cu 22,9%, un veritabil record. Și, cireașa de pe tort, aerul din Bulgaria este cel mai poluat din UE…așa că bravo lor, bravo lor bulgarilor.

Apocalipsa economică ne bate la ușă, iar noi o invităm înăuntru. Nici un efort de restructurare nu face actualul guvern. Se bate să taie sporurile la bugetari de luni de zile deși, vorba lui Radu Soviani, ăștia sunt bani de semințe, în condițiile în care tot mai mulți sunt de părere că anul ăsta economia va stagna sau va intra în recesiune.

Totuși ceva idei tembele guvernul nostru are. Vor să accizeze pornoacele, telefoanele, brichetele și ceasurile. Combinația nu este alatoare, toate aceste produse sunt, valoric, cele mai vândute produse manufacturate.

Și ca să vezi cine era înțeleptul în țara asta, UPC. UPC ne spune că avantajul companiilor de telecomunicaţii în condiţii de criză este competitivitatea. Băi, ne-ați spart, muream draq și nu aflam secretul ăsta. Culmea culmilor că sfatul vine de la o companie care a fost în cădere liberă când întreaga Romanie era pe val.


Criza lovește piața PC-urilor

În termeni absoluți, la nivel mondial, vânzările de calculatoare vor scade cu aproximativ 12% în 2009. Singura creștere va avea loc pe piața de netbook-uri și laptop-uri.

Toți producătorii vor fi afectați, Dell, Apple, Intel, HP, Toshiba, etc și ca o primă consecință noua tehnologie va fi mai puțin promovată, cel puțin până la eliminarea stocurilor.

Un prieten din Suedia, care lucrează în domeniu, îmi spune că deja prețurile la tot ce înseamnă calculatoare și laptop-uri de ultimă generație au scăzut în Stockholm în medie cu 25% de la începutul anului.. La eliminări de stocuri vezi discounturi de 50%-75%.

În România văd că merge încă bine…adică nu prea vezi discounturi. Că mega discounturile de la emag de 5% sunt mai degrabă o batjocură, o luare la mișto.

Chiar și eliminarea stocurilor la noi înseamnă mai degrabă produse care nu s-au vândut și mai puțin înlocuirea lor cu noi tehnologii. Oricum suntem în urmă cu 2-3 ani la acest capitol.


Paradoxul FMI

Era de așteptat ca guvernul să încerce să găsească o sursă de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar de anul trecut.

Totuși, un acord cu FMI reprezenta ultima soluție posibilă. România are o experiență să-i zicem neplăcută cu FMI datorită efectelor produse de condițiile drastice impuse care constau în tăierea cheltuielilor bugetare la sânge.

Tăierea cheltuielilor înseamnă înghețarea tuturor proiectelor de infrastructură și menținerea întregului sistem bugetar la limita de avarie. Ori asta înseamnă falimente în lanț și în sectorul privat dependent în anumite măsuri de banul public.

De vreme ce se pune problema să fim asistați financiar de către FMI, înseamnă că posibilitatea de a obține banii de la BEI sau BERD este foarte mică, lucru care pune guvernul într-o situație destul de complicată. România în acest moment este obligată să încheie un acord cu FMI, un eșec nu ar face decât să dea apă la moară agențiilor de rating care vor considera iminentă o prăbușire a economiei.

În concluzie, un acord cu FMI este imperativ, chit că nu vom folosi banii respectivi. Paradoxul este că acordul va prelungi probabil criza în România, dar măcar o va atenua.

Oricum, devine din ce în ce mai evident că faimoasele investiții pentru infrastructură nu vor putea fi făcute. Va fi un miracol dacă vor fi suficienți bani pentru întreținerea infrastructurii care o avem în acest moment.


Ce vom găti pe timp de recesiune

Străbunică-miu îmi povestea că pe la 1916-1917, era la modă felul întâi ciorba de curele sau bocanci, felul doi tencuiala casei, iar desert pământ argilos ca să le mai scadă aciditatea. Foametea din ‘45-‘47 a fost un ospăț.

Acum, în mileniul 3, alte vremuri, alte feluri de mâncare. Nu mai avem tencuială la casă, curelele și bocancii sunt din imitație, iar argila este greu de găsit sub betoanele din București.

Așa că vă recomand bucatele bunicuței de 91 de ani, Clara, rețete din timpul Marii Recesiuni sau mai bine zis din timpul Marii Depresii.

Mai jos o delicatesă, supă de cartofi dreasă cu ouă.



Va intra online-ul românesc în recesiune?

În condițiile în care companiile care activează în online-ul românesc devin mai chibzuite în a cheltuii banii fie pe publicitate, fie în ceea ce privește investițiile în startup-uri, în inovație sau servicii noi, este de așteptat ca restrângerea bugetelor să influențeze proporțional economia online-ului .ro.

Și totuși asceastă influență trebuie raportată la internetul românesc cum este el acum. Dacă ar fi să facem un screenshot,a am vedea un o piață .ro de aproximativ 3 milioane de utilizatori, din care doar jumătate pot fi considerați activi.

Companiile care activează în România și-au sporit vizibilitatea în online proporțional cu creșterea numărului de internauți, la o rată de aprox. 15-20% pe an, tendință care va continua, poate puțin atenuată, și în acest an și anul următor și se estimează că în 2010 vom avea peste 4,4.5 milioane de internauți, din care 90% în mediul urban. Economia internet este o economie atipică, nu numai la noi, ci peste tot în lume, deoarece are rate de creștere superioare altor ramuri economice.

România însă are loc de mult mai mult. Pe lângă creșterea susținută a numărului de conexiuni la internet, România va asista și la o creștere exponențială a numărului de conexiuni în bandă largă, iar banda largă încurajează o viziune, să-i zicem leverage, din punct de vedere financiar, și va permite ca micile afaceri să devină mari afaceri, desigur acolo unde există inovație și adaptabilitate la specificul .ro-ului.

De aceea, impactul recesiunii economiei reale, va fi absorbit de potențialul uriaș al unei piețe la început de drum și neexploatat decât într-o mică măsură, și, să recunoaștem, online-ul românesc se afla oricum în tranziție. Factorii de decizie din online au deci motive să fie optimiști, mă rog o parte, pentru că mai există și o parte care nu vor avea resursele necesare reformării și adaptării la o piață mutagenă în care accentul se va pune în perioada următoare pe rezultate concrete versus bani cheltuiți, și mai puțin pe tatonări pe nișe.

Personal nu cred însă că vom avea multe falimente în online. Chiar dacă RTC sau alții asemeni vor da faliment, această situație se va fi datorat exclusiv expunerii la economia reală.
În plus, la tot atâtea falimente tot atâtea oportunități, iar cei care nu sunt expuși economiei reale, au lichidități, resurse, investesc în inovație, înțeleg online-ul .ro și știu să profite de paguba altora, vor avea numai de câștigat.

În concluzie, 2009 va fi un an ceva mai greu în online dar va fi și anul de germinație a noului online .ro, un online care se va pregăti pentru o piață de 5 milioane de utilizatori, din care marea majoritate în mediu urban și cu studii superioare, o piață formată din clienți ideali care după un an sau doi de strâns cureaua vor dori să renunțe la pantaloni.

Criza creditelor pentru tonti

Un documentar în imagini despre cum s-a născut criza financiară, ce înseamnă sub-prime mortage, collateralized debt obligations, frozen credit markets,etc.


The Crisis of Credit Visualized from Jonathan Jarvis on Vimeo.