Adica, ce vrea Mugur Isarescu sa zica

Anul 2012 si cei care vor urma nu vor mai semana cu anii 2009-2011. Romania va trebui sa forteze iesirea din criza, un proces greu, complex si dificil. Ceea ce va cere, din partea intregii societati romanesti, un nou efort de restructurare, de eficientizare, de perfectionare. Si, mai ales, un efort de adaptare in viteza a economiei la un sistem competitiv.

Mugur Isarescu – 24 Octombrie 2011

Adica, in traducere libera, ne-am ars.

Eficientizarea, cheltuieli bugetare chibzuite, nerisipa, competivitatea economica sunt realizabile de catre Romania la fel ca o misiune umana pe Marte pana la sfarsitul anului si condusa de Prunariu.

Cade America!!! Cineva sa cheme garda!

Un politolog rus, Igor Panarin, face o mare prezicere ”Pana in 2010 SUA se va destrama”, agentiile de presa mondiale preiau stirea, se creaza o efervescenta de balci, discutii filozofice inunda forumurile politice, CNN face emisiune speciala pe tema acestui subiect, hotnews.ro isi aloca toate resursele logistice in a face o traducere macar la 2 paragrafe (cei care vor sa citeasca ceva mai mult decat labareala hotnews click aici – articolul este ceva mai vechi de pe la sf lui 2008, dar sunt aceleasi predictii)

Surprinzator se ignora complet persoana lui Igor Panarin, care este un fel de Vergil Hancu rus, si care cu asta se ocupa; de 10 ani de zile, de cateva ori pe an, tot prezice caderea Americii, ba ca-i maine, ba-i poimaine. De cand cu uraganul Katrina ze Hancu rus a plusat cu razboaie civile, molime, ciume, falimente si alte nshpe mii de cauze care ar fi bune de scenariu pentru filmul 2012.

Las imaginea sa spuna totul, cam asa vede Hancul SUA, Google, Microsoft, Twitter, Facebook, Amazon, Apple, Intel, IBM, etc vor fi chinezesti.


Un singur argument aduc pentru a contrazice ipoteza falimentului american.
America are nivelul de impozite si taxe printre cele mai mici din lume, TVA este 5% in California de exemplu, nu exista accize la petrol, taxele vamale sunt mici sau chiar nule in cazul comertului UE, China, Japonia, Australia, Canada, Mexic, etc, contributiile sociale nu sunt obligatorii (desi se ia in considerare introducerea unui CAS pentru a reforma sistemul de sanatate si de pensii).
Chiar daca datoria SUA este una foarte mare, 100% din PIB, in cel mai nefericit caz, SUA va mari taxele sau mai degraba va introduce taxe. America are bani sa-si dubleze bugetul daca chiar vor, dar nu vor…incearca respectarea cu strictete a principiului capitalist liberal care este motorul dezvoltarii economice americane.
In plus caderea Americii, ar insemna caderea economiei mondiale si inainte de a venii rusii sau chinezii sa ia Alaska sau California, se pune intrebarea cate state vor fi in China si daca va mai exista Rusia.


AIG – o țeapă de zeci de miliarde

Guvernul american a pompat până acum 173 miliarde de dolari în vistieria AIG, într-un efort de a menține cel mai mare grup financiar pe linia de plutire.

Toată această sumă imensă însă pare a nu fi de ajuns. Guvernul american ia în calcul o infuzie de alte câteva sute de miliarde de dolari în AIG.

Și acum urmează scandalul. Din cele 173 de miliarde de dolari, 50 de miliarde au fost cheltuite de AIG pentru a susține alte bănci clientelare în care AIG avea amplasate fonduri riscante, foarte multe dintre ele nefiind bănci americane.

Practic AIG a ales să continue expunerea banilor asiguraților săi pe risc maxim folosind bani publici.

Articolul complet aici.


De final de săptămână și de rumegat în weekend

General Motor este în pragul falimentului. GM a vândut Trezoreriei Statelor Unite brevetele mărcii Opel pentru a face rost de lichidități. Nasoală treaba, este posibil ca GM și Opel să dispară din peisaj.

Tupeu diplomatic. Ucraina reproșează României că-și bagă nasul în căcatul altora. Eu zic să schimbăm macazul, să fim împotriva aderării europene a acestei țări.

Seinfeld reloaded? Nu chiar, pe aprope. Seinfeld și cei trei actori care impersonează pe George, Elaine și Kramer vor joca împreună într-un nou sitcom.

Din ciclul “oltene, să moară capra vecinului”, producţia industrială a Ungariei a scăzut în ianuarie cu 22,9%, un veritabil record. Și, cireașa de pe tort, aerul din Bulgaria este cel mai poluat din UE…așa că bravo lor, bravo lor bulgarilor.

Apocalipsa economică ne bate la ușă, iar noi o invităm înăuntru. Nici un efort de restructurare nu face actualul guvern. Se bate să taie sporurile la bugetari de luni de zile deși, vorba lui Radu Soviani, ăștia sunt bani de semințe, în condițiile în care tot mai mulți sunt de părere că anul ăsta economia va stagna sau va intra în recesiune.

Totuși ceva idei tembele guvernul nostru are. Vor să accizeze pornoacele, telefoanele, brichetele și ceasurile. Combinația nu este alatoare, toate aceste produse sunt, valoric, cele mai vândute produse manufacturate.

Și ca să vezi cine era înțeleptul în țara asta, UPC. UPC ne spune că avantajul companiilor de telecomunicaţii în condiţii de criză este competitivitatea. Băi, ne-ați spart, muream draq și nu aflam secretul ăsta. Culmea culmilor că sfatul vine de la o companie care a fost în cădere liberă când întreaga Romanie era pe val.


Va intra online-ul românesc în recesiune?

În condițiile în care companiile care activează în online-ul românesc devin mai chibzuite în a cheltuii banii fie pe publicitate, fie în ceea ce privește investițiile în startup-uri, în inovație sau servicii noi, este de așteptat ca restrângerea bugetelor să influențeze proporțional economia online-ului .ro.

Și totuși asceastă influență trebuie raportată la internetul românesc cum este el acum. Dacă ar fi să facem un screenshot,a am vedea un o piață .ro de aproximativ 3 milioane de utilizatori, din care doar jumătate pot fi considerați activi.

Companiile care activează în România și-au sporit vizibilitatea în online proporțional cu creșterea numărului de internauți, la o rată de aprox. 15-20% pe an, tendință care va continua, poate puțin atenuată, și în acest an și anul următor și se estimează că în 2010 vom avea peste 4,4.5 milioane de internauți, din care 90% în mediul urban. Economia internet este o economie atipică, nu numai la noi, ci peste tot în lume, deoarece are rate de creștere superioare altor ramuri economice.

România însă are loc de mult mai mult. Pe lângă creșterea susținută a numărului de conexiuni la internet, România va asista și la o creștere exponențială a numărului de conexiuni în bandă largă, iar banda largă încurajează o viziune, să-i zicem leverage, din punct de vedere financiar, și va permite ca micile afaceri să devină mari afaceri, desigur acolo unde există inovație și adaptabilitate la specificul .ro-ului.

De aceea, impactul recesiunii economiei reale, va fi absorbit de potențialul uriaș al unei piețe la început de drum și neexploatat decât într-o mică măsură, și, să recunoaștem, online-ul românesc se afla oricum în tranziție. Factorii de decizie din online au deci motive să fie optimiști, mă rog o parte, pentru că mai există și o parte care nu vor avea resursele necesare reformării și adaptării la o piață mutagenă în care accentul se va pune în perioada următoare pe rezultate concrete versus bani cheltuiți, și mai puțin pe tatonări pe nișe.

Personal nu cred însă că vom avea multe falimente în online. Chiar dacă RTC sau alții asemeni vor da faliment, această situație se va fi datorat exclusiv expunerii la economia reală.
În plus, la tot atâtea falimente tot atâtea oportunități, iar cei care nu sunt expuși economiei reale, au lichidități, resurse, investesc în inovație, înțeleg online-ul .ro și știu să profite de paguba altora, vor avea numai de câștigat.

În concluzie, 2009 va fi un an ceva mai greu în online dar va fi și anul de germinație a noului online .ro, un online care se va pregăti pentru o piață de 5 milioane de utilizatori, din care marea majoritate în mediu urban și cu studii superioare, o piață formată din clienți ideali care după un an sau doi de strâns cureaua vor dori să renunțe la pantaloni.

Tendinte globale cu orizont in 2025

Recomand sa cititi raportul final publicat de catre agentia americana guvernamentala NIC (National Intelligence Council) privind tendintele globale cu orizont in anul 2025 si evolutiile atat probabile cat si certe ale societatii umane in ansamblul ei.
Acest raport va sta la baza strategiei economice si militare a Statelor Unite pe termen lung si analizeaza cauzele si efectele care vor conduce la o noua ordine mondiala.

Raportul analizeaza tendintele demografice, economice, politice, militare, ecologice dar si reorientarea consumului de resurse si bunuri si stresul socio-economic care va creste datorita concurentei din ce in ce mai mari pe resursele non-regenerabile.  Este luata in calcul si actuala criza financiara si efectul acesteia de catalizator al schimbarilor preconizate.
Noii jucatori vor face regulile, iar Vestul trebuie sa se adapteze.

O economie globalizata
Criza economica din 2008 nu va avea un impact deosebit asupra tendintelor de interconectarea si interdependenta a economiilor nationale, iar proiectia in viitorul apropiat ne infatiseaza noi mecanisme de corectii si control. Fondurile monetare ca FMI vor fi tot mai vehement criticate si este foarte probabil ca puterile economice emergente, Rusia, China, India sau Brazilia sa impuna acceptarea de noi reguli al caror scop va fi reevaluare economiilor nationale si a potentialelor regionale.
Totusi se pune problema de o noua tranzitie in acest proces, similar procesului de globalizare de la inceputul secolului trecut, cand intr-o prima faza a acestui proces a intervenit razboiul si recesiunea din 29-33′ care au stopat intr-o anumita masura, pentru 20 de ani, globalizarea. Noua criza mondiala, dar si orientarea multipolara a puterii globale vor duce la o anumita birocratizare a deciziilor in ceea ce priveste fluxul capitalurilor si liberarizarea pietelor. Totusi aceste piedici sunt predictibile a fi pe termen scurt, presiunea socio-economica impunand de facto un consens intre marile puteri.
De asemenea se va accentua concentrarea puterii economice in cele 3 mari aliante economice, America de Nord (SUA, Canada si Mexic – NAFTA), Europa (EU) si Asia (ASEAN-5 + China) si se vor crea premisele transformarii acestor federatii economice in aliante militare si mai mult ca sigur dupa 2025 vom avea o contrapondere serioasa la NATO.

O lume fara Vest
O confruntare directa intre puterile emergente si Vest este improbabila. Vestul va reprezenta si in viitor principala piata de desfacere pentru economiile Chinei, Rusiei, Indiei si sursa principala de bunastare, iar o confruntare directa va eroda intreg edificiul economic al acestor tari.  Totusi mitul superioritatii Vestului va fi spulberat. Vestul nu va mai putea sa ia decizii unilateral si este de presupus ca multe decizii ale sale vor fi contestate, conflictele diplomatice fiind tot mai dese. Daca in prezent EU+SUA+Japonia inseamna 70% din consumul mondial de resurse si bunuri la o populatie de 1 miliard, in 2025 China, India, Brazilia, Iran si alte tari emergente din Asia vor depasi Occidentul si Japonia si vor detine 70% din populatia planetei  si implicit vor fi capabile sa-si impuna propriile reguli. Iar una din aceste noi reguli se va adresa schimbarii si reformarii Natiunilor Unite, organizatie contestata de China care nu vede in ONU decat un critic vehement si enervant al sistemului politic chinez, un fel de claxon zgomotos la care Occidentul apeleaza cand doreste.
Si totusi, valorile sociale ale Vestului vor fi preluate de Orient si adaptate. Societate umana din 2025 va fi cu mult mai bine informata decat in prezent. Internetul va face imposibila folosirea propagandei in sensul ei clasic. Chiar si China va fi nevoita sa liberalizeze accesul la internet ca o necesitate in competitia informationala. Mentinerea actualei cenzuri este imposibila in conditiile cresterii clasei de mijloc si dorintei acestei clase de a avea acces la resursele informationale internationale. In plus accesul la informatie este o conditie obligatorie pentru ambitiile Chinei in ceea ce priveste dezvoltarea unei economii competitive din punct de vedere tehnologic si implementarii inaltelor tehnologii. Ori o societate mai bine informata este in esenta o societate mai liberala in gandire si valori, lucru care va intra in conflict cu doctrina comunista chineza.

Un nou jucator se aseaza la masa
In paralel cu reteaua inter-guvernamentala si a relatiilor inter-nationale, se va dezvolta o noua retea de decizii si valori, cu o agenda proprie, independenta in decizii de dorintele guvernelor si care este tributara capitalismului globalizat. Este vorba despre TRANSNATIONALE, despre uriase holdinguri corporatiste care incep sa prinda radacini sub efectul de catalizator al crizei economice din 2008. Deja asistam la achizitii uriase, care transced granitele nationale si care se vor consolida in viitorul apropiat. Aceste transnationale vor eclipsa bugetele nationale ale majoritatii tarilor si vor avea suficiente resurse financiare pentru a-si impune propriile viziuni.

Capitalismul de stat versus capitalismul occidental
In afara de India, toate celelalte economii emergente, China, Rusia si tarile din Golf nu sunt democratice, iar politicile lor economice trateaza uniform sectorul public si privat, si nici nu o vor face altfel, urmand un model propriu de capitalism diferit de cel liberal occidental. Acest capitalism de stat se va consolida si va concura in eficienta cu modelul occidental, fiind cert faptul ca tot mai multe state vor adera la acest nou model. Vestul nu va avea un foarte mare spatiu de manevra, fiind nevoit sa-si sprijine sectorul privat, a carei eficienta productiva, desi superioara concurentului oriental, va fi eclipsata de subventiile si interventiile statului capitalist. Masurile protectioniste vor viza in ceea mai mare masura restrangerea accesului bunurilor de consum produse in China sau Rusia, lucru care va tensiona si mai mult relatiile dintre cele doua ideologii. Pe de alta parte, capitalismul liberal are un atu care se poate dovedi deosebit de important “in the long run” si anume adaptabilitatea si o imunitatea marita la factorii destabilizatori din punct de vedere economic. In plus, capitalismul occidental foloseste mai eficient capitalul, investind mult mai mult si mai bine in inovatie si retehnologizare, principalele instrumente in cresterea eficientei, si nu vorbim doar de eficienta productiei sau productivitate, ci mai ales, pe viitor, vorbim de cresterea “eficientei ecologice”, eficienta pe care Vestul mizeaza.
In concluzie, in 2025 aceste doua ideologii vor fi cele care vor genera 95% din produsul mondial brut.

Cursa pentru securizarea resurselor
Cresterea populatiei cu 1.2 miliarde pana in 2025 combinata cu cresterea consumului datorat dublarii clasei de mijloc va conduce la un consum de bunuri si resurse dublu fata de momentul actual. Proportional va creste si necesarul de energie, iar eficienta energetica nu va avea un impact sesizabil in intervalul mentionat, fiind estimat un impact demn de luat in seamna peste cel putin 5 decenii.
In consecinta majoritatea economiilor, emergente sau consolidate, vor fi expuse la efectele competitiei pe piata mondiala energetica, fiind nevoite sa-si reorienteze politicile externe in favorizarea statelor care au resurse mari de hidrocraburi, compromisul si santajul devenind sinonime.

Hidrocarburile. Rusia si tarile OPEC isi vor spori autoritatea pe scena mondiala, detinand impreuna peste 80% din hidrocarburile mondiale si este foarte probabil ca Rusia sa preia initiativa de a crea un monopol subordonand autoritatii sale OPEC-ul, aceasta tendinta fiind deja observabila. Dintre cele 12 natiuni care formeaza OPEC, Rusia si-a imbunatatit sensibil relatiile cu Venezuela, Algeria, Angola, Ecuador, Iran si Nigeria, iar pe viitor se va apropia si de tarile din golf, fieful Statelor Unite:  Iraq, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Qatar si Kuweit. Totusi acest monopol nou creat va trebui sa mentina fluxul si pretul hidrocarburilor la un nivel rezonabil marilor puteri economice. Un pret prea mare sau o productie prea mica pot avea un efect de bumerang pentru OPEC, la urma urmei epoca de piata nu s-a terminat din cauza ca lumea a ramas fara pietre. Le fel si cu epoca petrolului, se poate termina inainte de a ramane fara petrol, iar acest lucru se poate intampla cu atat mai repede cu cat Occidentul va fi motivat sa investeasca masiv in energia alternativa. In plus precedentul crizei din ’73 a demonstrat ca atata timp cat OPEC vinde petrol intr-o moneda (dolarul sau euro) apartinand tarilor dezvoltate dependente de petrolul produs de OPEC, cresterea exagerata a pretului petrolului poate deprecia valuta comparativ cu monedele locale OPEC, astfel incat castigul rezultat sa fie nesemnificativ sau in cazul crizei din ’73 tarile OPEC sa inregistreze pierderi.

Minereurile feroase si neferoase. Nu sunt cuprinse in raport si exista si un motiv pentru asta. Este imposibil la ora actuala de estimat exact rezervele mondiale de minerale. Tehnologiile de minerit permit la ora actuala forarea la mare adancime si singura piedica reala este legata de costurile necesare investitiilor. Ca un exemplu, aluminiul, mai exact depozitele de bauxita sunt exploatate in proportie de 5% si asta vorbind numai de depozitele aflate la suprafata sau a caror costuri de exploatare sunt foarte mici, iar daca luam in calcul reciclarea aluminiului care atinge cote foarte bune la nivel planetar, este foarte probabil ca in urmatorii 100 de ani omenirea sa nici nu aibe nevoie de alte exploatari de bauxita in afara depozitelor deja descoperite in marea majoritatea in Australia.

Resursele de apa si acviferii. Poate parea surprinzator, dar cea mai mare provocare in materie de resurse in viitorul indepartat va fi apa dulce, iar dupa 2025 apa va fi principala resursa periclitata. Consumul din ce in ce mai ridicat, contaminarea resurselor de apa potabila si secarea acviferilor va pune presiune din ce in mai mare pe factorii decizionali locali, iar restrictiile consumului de apa se vor extinde in foarte multe tari. China, India si tarile din Orientul Mijlociu vor fi cele mai afectate, care se vor gasi in incapacitatea de a-si asigura apa necesara agriculturii. Secarea acviferilor din cauza consumului foarte mare va grabi si desertificarea zonelor deja afectate de seceta, reducand si mai mult productia agricola. Agricultura nu este insa singura afectata, productia industriala fiind si ea dependenta fata de apa direct si indirect dependenta de agricultura. Costurile legate de aprovizionarea cu apa vor creste foarte mult in regiunile afectate, iar aceste costuri marite vor slabi competitivitatea unor tari ca India sau China.



Marii jucatori si previziuni in rezumat

Statele Unite ale Americii:

  • isi vor mentine statutul de principala putere mondiala;
  • adaptabilitatea economiei americane ii va permite in continuare expansiunea financiara;
  • isi va intari pozitia de cel mai mare furnizor de tehnologie si inovatie, singurul concurent fiind si cel mai convenabil din punct de vedere ideologic, Uniunea Europeana;
  • securizarea resursele energetice va deveni prioritarea numarul unu a politicii externe americane si in consecinta Orientul Mijlociu va fi tinta pax americana;
  • razboiul impotriva terorii va continua dar intr-un ritm incetinit datorita sprijinului tot mai mic pe care poporul american il va acorda puterii executive;
  • o apropiere de Rusia este foarte probabila in contextul unei presiuni a aliatilor europeni in aceasta directie si ca o contrapondere la pretentiile Chinei;
  • va promova o accelerare a implementarii de politici comune NAFTA;
  • relatiile cu aliatii europeni vor devenii mult mai pragmatice, dar in esenta Europa va fi in continuare principalul aliat si principalul partener comercial;

Uniunea Europeana

  • politica comuna europeana va continua sa copieze mai degraba politica Elvetiei, europenii nefiind dispusi sa investeasca masiv intr-o forta militara comuna, motiv pentru care isi vor pierde locul secund in ceea ce priveste puterea de stat in favoarea Chinei;
  • va contiua sa ramana cea mai mare economie;
  • problemele demografice se vor agrava daca europenii nu iau masuri pentru a integra emigrantii musulmani care pana in 2025 vor atinge cifra de 15 milioane;
  • va avea cea mai mare eficienta in ceea ce priveste folosirea resurselor;
  • asigurarea resurselor energetice va devenii prioritara si este foarte probabila o politica energetica comuna pana in 2025;
  • in ceea ce priveste politica externa, europenii vor cauta o conciliere cu Rusia;
  • va exista o distantiere in ceea ce priveste deciziile comune NATO cu SUA;

Rusia

  • cresterea pretului petrolului si a gazelor va favoriza Rusia pe termen scurt si ii va consolida puterea, pe termen lung insa va fi nevoie de o politica economica echilibrata si de incurajarea capitalului rusesc in detrimentul capitalului marilor corporatii energetice;
  • declinul demografic se va accentua periculos iar la orizontul lui 2025 populatia Rusiei va scade cu aproape 15%, in plus ponderea populatiei non-ruse, in special musulmanii, va creste foarte mult si asta va duce la numeroase conflicte etnice in sudul Rusiei;
  • exista riscul pierderii autoritatii statului rus in guberniile din Orientul Indepartat;
  • in plan extern Rusia va promova o apropiere de europeni ca o contrapondere la pretentiile Chinei;

China

  • capitalismul de stat va deveni de facto politica sa economica;
  • cresterea sustenabila va impune asigurarea resurselor energetice si de materii, punand presiune pe preturi, lucru care va plasa China in conflict cu alte economii emergente cum ar fi India dar si cu economiile dezvoltate din vest;
  • cresterea puterii de cumparare va genera o clasa de mijloc cu principii liberale care vor ridica numeroase pretentii;
  • productia agricola va scade pe fondul desertificarii masive si a epuizarii acviferilor si va creste dependenta agricola fata de SUA si Europa;
  • se va incerca o apropiere de Europa pentru asigurarea unei piete de desfacere stabile si fara piedici, dar va fi nevoie de multe compromisuri; la fel se va incerca cu SUA; 




Tehnologii probabile disponibile in 2025 si proiecte care vor schimba planeta

  • reactoarele nucleare de generatie a 3-a vor incepe sa intre in functiune la orizontul lui 2025; pana in 2050 este probabil ca peste o treime din energia electrica sa fie produsa de astfel de reactoare;
  • tele-operarea si robotizarea pe scara industriala va fi disponibila la orizontul lui 2025 si la costuri suficient de mici pentru a incuraja promovarea lor;
  • China, India, EU si SUA vor forma un consortiu pentru transformarea zonei sub-sahariene in cel mai mare producator agricol, tratativele fiind deja in curs;
  •  deschiderea Arcticii pentru exploatarile de resurse improbabila pana in 2025 dar foarte probabila pana in 2050; Antarctica va ramane inaccesibila in acest secol;


Riscul conflictelor

  • exista riscul inarmarii nucleare in Orientul Mijlociu (Iran, Siria) combinat cu riscul unui conflic generalizat intre suniti si siiti;
  • Coreea de Nord poate devenii non-nucleara;
  • MENA (Middle East/North Africa) va fi centrul instabilitatii mondiale;
  • riscul unui conflict nuclear este mic, dar este mai mare decat in prezent, surprizele putand fi intre India si Pakistan, Iran si Israel;
  • Afganistan nu va fi pacificat pana in 2025;
Blogged with the Flock Browser

Vom fi loviti

Cine-si inchipuie ca suntem feriti de criza financiara, ori este un optimist ori sta pur si simplu prost la economie.
Statele Unite sunt deja, oficial, in recesiune. Zona euro este la un pas…depinde de Germania. Dar putem vorbi de recesiune in Anglia, Franta, Irlanda, Spania, Portugalia, deci mai bine de jumatate din economia zonei euro merge in jos. Luati in calcul ca 80% din economia Romaniei este dependenta de UE si SUA si mai tineti cont si de previziunile (optimiste as zice) conform carora consumul in zonele lovite de recesiune va scade in jur de 15% in 2009 si  obtineti o scadere a exporturilor romanesti de cam 10%.
Ori exporturile romanesti antreneaza cam 30% din productie si deci o scadere in acest segment va duce si la scaderea productiei, implicit o crestere a somajului. Cresterea somajului, la un punct procentual duce la o scadere a consumului cu circa 5%. Ori scaderea consumului trage in jos totul, inclusiv serviciile adica 60% din economia romaneasca.

Norocul Romaniei este dat de inertia dezvoltarii, acele investitii in infrastructura deja angajate care vor da un momentum de un an, dar nu mai mult. Si cum predictiile recente ii dau receiunii minim 2 semestre, putem spune ca suntem undeva pe muchie. Oricum 2009 va fi un an mult mai prost decat 2008, iar in 2010 avem sanse sa intram chiar in recesiune.

Poate Europa sa-si salveze euro?

Euro este vazuta ca o moneda de refugiu pentru investitori in aceste momente, un colac de salvare. Dar chiar prezinta siguranta euro?
Ce s-ar putea intampla daca in zona euro, bancile mari, transnationale, ar fi in dificultate, daca investitorii ar fi nevoiti sa vanda euro si sa cumpere dolari pentru a-si salva pielea? Mai mult ca sigur euro s-ar prabusi si asta pentru ca nu are nimeni cum sa-l salveze. Banca centrala europeana nu este ca FED-ul american, nu poate nationaliza banci, nu poate injecta bani suficienti in sistem pentru simplul motiv ca nu are bani suficienti si nici legislatia necesara.
In concluzie nu poate rezolva o situatie de criza si singura optiune ramasa este ca bancile centrale ale statelor membre sa se descurce.
Problema insa este ca marile banci europene sunt giganti, niste transnationale prea mari pentru a fi salvate de un singur stat. Sa luam de exemplu Deutsche Bank care are active de 2000 de miliarde de euro, adica aproape PIB-ul Germaniei. Daca Deutsche Bank s-ar trezi in pragul falimentului, banca centrala germana nu ar putea s-o salveze…
Situatia nu este chiar roza…este chiar pe muchie. Zicem ca in America bancile au dat credite neperformante?
Ok au dat, dar imprumuturile imobiliare reprezinta aproximativ 20% din valoare. In Europa media este aproape dubla…35%. Poate o sa ziceti ca in Europa accesul la credite a fost mai restrictiv decat in America. Asa este, dar tinand cont ca aceasta criza se va rasfrange si in economiile nationale, puterea de cumparare se va diminua, si mai iei in calcul ca piata imobiliara se prabuseste in toata Europa, astfel incat preturile la locuinte scad, toate astea vor transforma creditele care azi par ok in credite cu risc maxim. Si va fi suficient o singura banca transnationala sa fie in dificultate ca imediat si celelalte sa-i urmeze.
Tot ce poate face BCE in acest moment este sa scada dobanda la euro, pentru a permite populatiei sa-si poata returna creditele, o masura menita a acopere o parte din neperformanta bancilor. Dar dobanda mica inseamna in principiu si un acces mai facil la creditare, adica o alimentare a creditarii neperformante. De aceea bancile nationale vor fi obligate sa restrictioneze accesul la creditare in viitorul imediat, lucru care va fi o piedica pentru investitii.
Clar este ca pentru zona euro urmeaza vremuri grele, iar Romania este un satelit al acestei zone, fiind dependenta in proportie de 70% de euro.

Zigzag mapamond

  • Pretul petrolului scade pe fondul propagarii crizei financiare si al impactului acesteia asupra consumului de petrol. 
  • Azi o paine costa 1 leu, peste o saptamana 10 lei, peste o luna 1000 lei si tot asa. Asta se intampla in Zimbabwe unde rata anuala actualizata a ajuns la 231 milioane la suta. Painea de 1 leu la inceputul anului costa la sfarsitul anului 231.000.000 lei.
  • Parlamentul de la Kiev a fost dizolvat. Ucraina va avea alegeri anticipate in decembrie.
  • Bursa romana deschide sedinta de azi cu fluctuatii mari, dupa ce ieri sedinta s-a intrerupt din cauza deprecierii masive.
  • Satelitul Google GeoEye-1 a inceput sa faca primele poze dupa o luna de la lansare.
  • In curand numarul de oameni de stiinta aflati la cei 2 poli va depasi populatia de penguini din zona cu ocazia IPY (International Polar Year), cand mii de cercetatori din 68 de tari se vor intalni la un cico si saratzele.
  • Mai nou celulele stem (celule care detin informatia genetica nealterata) se recolteaza si din testicule, asa ca nu mai este neaparat nevoie, pentru baietei, sa fie recoltate in primele momente de dupa nastere.
  • Islanda a nationalizat aproape intreg sectorul bancar, azi, prin preluarea celei mai mari banci, Kaupthing, astfel primele 3 banci sunt sub controlul statului.

Zigzag mapamond

  • Cursul euro a ajuns la 3,98 pe piata interbancara, iar cursul BNR pentru maine este 3,94 si devine tot mai clar ca se expatriaza sume mari de euro.
  • Adomnitei, ministrul educatiei, si-a facut obicei in a calca in strachini. Omul s-a dus la propria cununie civila cu un elicopter MIRA, deh, plangea pe umerii ministrului de interne ca nu are timp sa ajunga la Iasi in timp util si il lua viitoarea nevasta la trei pazeste. Ce conteaza 10.000$ cat o fi costat cursa, ca doar Adomnitei nu este prost sa dea de la el…las ca-s 22 milioane de romani prosti.
  • Bursele din intreaga lume se deschid pe minus, criza economica se extinde. Sub lupa se afla acum Europa, care ‘refuza’ sa fie ferma in combaterea crizei financiare.
  • Banca germana Hypo Real Estate salvata de cele 68 miliarde de dolari injectate de catre guvernul german.
  • De azi avem televiziune in statiile de metrou, tv Zoom, genul TV Bar sau cum vedem in pe aeroportul Otopeni, sau in hypermarket-uri. De fapt este vorba de aceeasi firma.  Cum timpul de asteptare mediu pe peroanele statiilor de metrou este de peste 10 minute, ma gandesc ca TV Zoom ar putea difuza chiar seriale, telenovele, nu numai reclame.
  • Geoana deschide gura, mai bine nu o face, ii sta mai bine cu ochii bulbucati.
  • Actiunile grupului bancar italian Unicredit au fost suspendate de la tranzactionare azi din cauza deprecierii masive. Probabil si italienii vor fi nevoiti sa bage mana adanc in buzunar.