Deus Homo si Homo Deus

Credem ca suntem Creatori. Dar suntem oare?
Mesterim obiecte dupa chipul si asemanarea noastra, le inzestram cu inteligenta. Dar oare asta facem?

De zeci de milenii ne aducem singuri imbunatatiri, am luat-o pe o scurtatura a evolutiei.
Am descoperit focul, iar focul ne-a permis sa ne “reducem” intreg sistemul digestiv.
Am inceput sa avem surplus de energie si ce puteam face mai bine cu acest surplus decat sa il investim in creier.
Am devenit mai inteligenti, suficient de inteligenti sa dezvoltam limbajul. Iar limbajul ne-a ajutat sa conlucram si sa formam comunitati.
Lucrul in echipa ne-a permis sa controlam mediul in care traim, sa crestem animale in loc sa le vanam, sa cultivam plante in loc sa strabatem distante mari in cautarea lor.
Adica mai multa mancare cu mai putin efort. Si din nou ne-am trezit cu surplus de energie, si din nou l-am investit in creier.

Iar azi, avem un creier cu 50% mai mare decat acum 40 000 de ani.

Suntem cu adevarat inteligenti. Azi creierul nostru interpreteaza 10^17 impulsuri nervoase pe secunda. 200 de oameni au o putere de procesare combinata egala cu cea a tuturor dispozitivelor noastre electronice puse la un loc. Iar dispozitive electronice inseamna de la calculatoare la telefoanele mobile, de la calculatorul de buzunar la ceasurile electronice, toate astea insumate au o capacitate totala de a procesa 2 x 10^19 instructiuni pe secunda.

Suntem intr-o noua etapa evolutiva. O crestere de 50% a creierului in zeci de mii de ani ni se pare prea putin. Am devenit nerabdatori, pur si simplu ia prea mult timp. Asa ca acum ne folosim creierul ca sa investim intr-o inteligenta care transcende limita biologica. Evoluam spre Homo Deus, ne vom spune noua insine Homo Deus (Omul Dumnezeu), iar Inteligenta ne va spune noua Deus Homo (Dumnezeu Omul). Si cu ajutorul Inteligentei, intr-o buna ziua, vom renunta si la corp.

Dar avem de lucru iar drumul se anunta anevoios…si s-ar putea sa si dureze cu mult mai mult decat ne inchipuim.

Si facem si multe greseli. Poate cea mai mare greseala este felul in care intelegem inteligenta si faptul ca am inceput lucrul de la coada la cap.
De exemplu, creierul uman este nevoit sa proceseze miliarde de impulsuri doar pentru a memora un numar cu o singura cifra, dar am invatat calculatorul sa salveze acelasi numar la o adresa intr-un spatiu de memorie prin procesarea unei singure instructiuni. In acelasi timp, pentru a controla in mod reflex milioane de muschi de la o mana, creierul uman proceseaza doar cateva milioane de instructiuni. Noi, pentru a controla o mana de robot formata nu din milioane, ci doar din cateva zeci de pistoane si rotite, avem nevoie de supercomputing cu milioane de MIPS pe secunda.
Explicatia este insa simpla, pe scara evolutiei am invatat sa memoram ieri, iar natura nu a avut timp sa optimizeze acest proces. Reflexele musculare au sute de milioane de ani de evolutie.

Dar poate, totusi, este mai bine sa o luam de la sfarsit catre inceput, ne este mai simplu. La urma urmei, utilitatea dicteaza evolutiei si nu invers.

Asa iti dai seama ce munca a putut totusi sa depuna Creatorul nostru. Adica ganditi-va la ADN-ul uman. ADN-ul are stocate toate informatiile legate de evolutia noastra, de acum 4 miliare de ani, 10^23 biti de date replicabile aproape instant. Umanitatea are stocate electronic 3.5 x 10^21 biti, de 30 de ori mai putin, iar daca ar fi sa replicam aceste date, ne-ar lua ani de zile. Mai mult, ce este cu adevarat incredibil, ADN-ul a fost creat perfect, in 4 miliarde de ani ADN-ul nu a evoluat. Contine doar informatii putin diferite pentru fiecare specie, si cand spun putin diferite ma refer la faptul ca suntem filogenetic pesti si avem 1/3 din informatiile genetice ale unei orhidei (da, orhideea are ADN).

Asa ca, poate prin proiectul genomului uman, o sa aflam si cum sa construim spatiul de stocare perfect, replicabil instant, iar atunci o sa putem sa devenim Creatori.

Cea mai mica harta a lumii

A fost tiparita de Photonics Research Group of Ghent University pe un cip fotonic de silicon si are scara de unu la un trilion, adica diametrul Pamantului de 40.000 de km a fost redus la 40 de micrometrii, jumatate din diametrul firului de par.

Noua tehnologie va permite companiilor sa integreze circuite optice de pe arii de 1 milion de ori mai mici decat cele folosite in prezent.

via gizmodo.com


Ouăle clocite un nou Viagra

Aparent hidrogrenul sulfurat, prezent în abundență în ouăle clocite, poate da o erecție pe cinste.

Nu s-a testat pe oameni, dar sunt mari speranțe după rezultatele deosebite avute după injectarea cu H2S în puțulucile unor șoareci de laborator.

De fapt, hidrogenul sulfurat este cu mult mai potent decât Viagra. Are adevărate proprietăți miraculoase. De exemplu la șoareci induce așa numita stare de suspensie animată.

Pe de altă parte hidrogenul sulfurat, se crede, că ar fi responsabil și pentru ultima mare extincție în masă, așa că nu exagerați cu consumul.

În concluzie, vrejul care se vrea știulete, ar putea începe prin a avea la micul dejun ouă clocite…

Mai multe pe wired.com

Și dacă tot vorbirăm de ultima extinctie în masă, cea de acum 65 de milioane de ani, știați că, în fapt, cea mai mare extincție a avut loc acum 250 milioane de ani, între permian și triasic când 85% din specii au dispărut, față de doar 50% cea din cretacic?


S-au implinit 50 de ani de la primul circuit integrat

Primul circuit integrat construit de Jack KilbyVineri, Texas Instruments a comemorat aniversarea a 50 de ani de la inventarea circuitului integrat prin infintarea laboratorului Kilby, in memoria inventatorului Jack Kilby, castigator al premiului Nobel.

Primul circuit integrat a fost construit in 1958 de Kilby care era angajat al Texas Instruments; circuitul era foarte rudimentar, constand dintr-un strat de germaniu(aria de integrare) fixat pe o placa de sticla  cu lipici si un tranzistor, componentele fiind legate intre ele cu fire de cupru. Momentul in care Kilby a pus dispozitivul sub tensiune si a fost observata unda continua pe osciloscop a fost momentul in care s-a nascut circuitul integrat.

Kilby a fost co-inventator al calculatorului electronicJack Kilby a castigat de-a lungul vietii 3 mari importante medalii pentru realizarile sale; premiul Nobel, premiul national pentru stiinta si premiul national pentru tehnologie. A realizat peste 60 de patente. A fost co-inventator al primul calculator electronic care a fost contruit prima data in 1967.

Jack Kilby a murit in 2005 la varsta de 81 de ani.